Cumva, prin cine stie ce intamplare, undeva, in Romania, s-ar parea ca s-a inventat formula succesului. Plamadita din metalul mort al esecului perpetuat de generatii, reteta victoriei eterne e pazita cu strasnicie de handbalistele de la Oltchim.

In urma cu aproape doi ani, atunci cand conducatorii echipei de la Ramnicu-Valcea puneau la cale repatrierea fetelor care, in decembrie 2005, cucerisera cu Romania argintul Mondialelor de la Sankt Petersburg, s-a crezut ca e un plan utopic. Cele 12 internationale erau risipite la cluburi de top de pe intinsul intregului continent. A fost un efort financiar urias, soldat cu alcatuirea unui dream-team. Din vara lui 2006, Oltchim (devenita, in proportie de 70 la suta, similara cu nationala Romaniei, inclusiv la nivelul bancii tehnice, antrenor fiind selectionerul Gheorghe Tadici) a devenit aproape imposibil de rapus. In sezonul 2006-2007 a castigat fara infrangere campionatul intern si Cupa Romaniei. Din triumf in triumf s-a mers si in Cupa Cupelor, castigata en-fanfare asta-vara. A urmat victoria din Supercupa Europei.
Toata lumea se pregatea ca, din toamna, lucrurile sa se complice, o data cu patrunderea in cea mai importanta si valoroasa competitie a lumii: Liga Campionilor. Oltchim a socat insa din nou, maturand pe jos cu toti adversarii: 9 victorii din tot atatea meciuri. Vineri, 8 februarie, supercampioanele Romaniei intra deja in stratosfera Ligii: faza a doua a grupelor.

Urmărește-ne pe Google News