Distracţia începe cu un copan împănat de poet cu slăninuţă şi usturoi, în timp ce Ana gustă din bunătăţile de pe masă: afumături aduse de la Cetate, pe care le combină cu muştar cu peltea de gutui – specialitatea maestrului – şi cu dulceaţă de ardei iute. Ca garnitură pentru copane, Dinescu pregăteşte o mazăre specială, cu care îşi aminteşte că l-a dat gata şi pe marele Radu Beligan, care o considera o minunăţie culinară. Secretul acestui fel delicios de mâncare stă în zahărul caramelizat, amestecat cu vin, care se varsă peste mazărea încă îngheţată.
În cramă, Dinescu declară că trebuie să „împănăm discuţia cu ceva picanterie muzicală” şi îl pofteşte pe Constantin Lătăreţu să cânte. Fascinată de tot ce se petrece în jurul său, Ana savurează bucatele, gustă vinul, dansează pe scaun pe ritmurile îndrăcite ale tarafului şi răspunde cu umor şi autoironie întrebărilor gazdei sale. Cei doi discută despre familie, rădăcini şi talent, dar şi despre filmele şi piesele de teatru în care Ana a jucat de-a lungul timpului.
Considerată marea speranţă a cinematografiei româneşti, Ana, „a working actor”, cum cu modestie îi place să se numească, a jucat alături de actori celebri, precum Jennifer Lawrence, Bradley Cooper sau Tom Hanks.
Tânăra răspunde cu răbdare curiozităţilor poetului legate de viaţa pe platourile de filmare, pentru ca, în final, Dinescu să o portretizeze scurt şi cuprinzător: „Ea a rămas tot o fetiţă, de fapt; are o ironie şi o autoironie care o salvează din multe situaţii”.