Suleyman află despre noile condiţii impuse de Tahmasp şi convoacă divanul, nefiind însă de acord cu pretenţiile şahului. Starea de sănătate a sultanului Suleyman se înrăutăţeşte, acesta are dureri din ce în ce mai mari potenţate şi de cumplitele remuşcări.
Între timp, Selim face rost de aurul promis şahului în schimbul eliberării fratelui său. Baiazid şi fiii săi sunt eliberaţi din temniţa şahului şi li se spune că vor fi duşi către Istanbul. Baiazid e copleşit de sentimente amestecate la vederea copiilor săi: simte pericolul, dar e fericit că familia lui este acum în libertate. Însă planurile lui Selim nu ţin cont de suferinţa lui Baiazid.