„Cea mai rea fată din lume”, printre favoritele la Oscar 2022 pentru cel mai bun film străin

Aflat printre favoritele categoriei Cel mai bun film internațional (la care au fost trimise, anul acesta, filme din 92 de țări), filmul „Cea mai rea fată din lume”, recompensat cu premiul pentru cea mai bună actriță (Renate Reinsve) la Festivalul de la Cannes și nominalizat la premiile Academiei Europene de Film pentru scenariu, a fost nominalizat, de asemenea, la premiile César, la categoria Cel mai bun film străin, dar și la premiul BAFTA pentru cea mai bună actriță în rol principal (Renate Reinsve). 

Despre sentimentele unei generații

Povestea din „Cea mai rea fată din lume” o are în centru pe frumoasa și energica Julie (Renate Reinsve), o tânără milenială. Ea se apropie de treizeci de ani și, aflată în fața a numeroase alegeri profesionale și afective, ajunge să se simtă total derutată și nu mai înțelege încotro se îndreaptă viața ei. Renate Reinsve a mai avut o apariție scurtisimă în filmul lui Joachim Trier „Oslo, 31 august” (2011), fiind, după spusele ei, „o figurantă, practic, care avea de spus și o replică”. Acolo, protagonistul, Anders (interpretat de același excelent Anders Danielsen Lie care joacă unul dintre rolurile principale în „Cea mai rea fată din lume”) era conștient de oportunitățile pe care le irosise până la 34 de ani și simțea că viața lui e în derivă. 

Joachim Trier a scris povestea din „Cea mai rea fată din lume” împreună cu Eskil Vogt, cu care nu este la prima colaborare, cu intenția ca filmul să se încadreze într-o trilogie plasată la Oslo. Cei doi cineaști au creat rolul Juliei, această ființă sensibilă aflată la răscrucea unor posibilități teoretic nesfârșite, dar dezamăgită de ceea ce îi oferă viața reală, special pentru expresiva Renate Reinsve. 

„Nici măcar nu suntem născuți la Oslo – eu m-am născut la Copenhaga. Am fost întrebat dacă am o «perspectivă sociologică» asupra orașului nostru și mă tem că nu. Un sculptor nu trebuie să fie însă un expert în lut, iar noi am dezvoltat, amândoi, sentimentul că aparținem acestui loc”, a povestit Joachim Trier la o conferință de presă prilejuită de proiecția filmului la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam.

Despre talentata sa actriță principală, el a spus: „În ultimii zece ani, am devenit un fan și mai mare al ei și am fost mereu surprins că nu i s-au oferit roluri principale în filmele norvegiene”. Regizorul a numit-o pe Renate Reinsve „unul dintre cele mai mari talente ale generației sale”. 

Un nume despre care vom mai auzi 

Despre „Cea mai rea fată din lume”, care depășește cu mult cadrul șablon al poveștilor de dragoste obișnuite, The Times a scris că „Este un film fermecător, melancolic și tandru, a cărui eroină învață să ia în considerare greșelile pe care le-a făcut și oamenii pe care i-a rănit, dar și să se gândească la ceea ce își dorește cu adevărat” . 

„Este foarte important să precizăm că titlul nu face deloc aluzie la eroina lui Renate. Este un comentariu auto-ironic despre felul în care se simte personajul. Mulți actori nu se încumetă în zone periculoase, dar Renate are această abilitate de a risca”, a mai povestit Joachim Trier despre actrița recunoscută acum pe plan mondial drept un talent extraordinar de puternic și de proaspăt. 

După ani de roluri jucate în teatru, Renate Reinsve a fost încântată să obțină rolul din „Cea mai rea fată din lume”, dar apoi a început să aibă îndoieli cu privire la reușita ei. „A fost un vis devenit realitate și îmi era frică să nu îl dezamăgesc pe Joachim. Întotdeauna mi-a dat curaj, dar aici nu era vorba doar despre mine. Trebuia ca noi toți să găsim ceva interesant în fiecare scenă. Iar Joachim este cel mai grozav regizor din toate timpurile!”, a mai spus ea. 

Despre una dintre cele mai apreciate scene ale filmului, cea în care pare că totul se oprește în loc pentru Julie, care are o hotărâre foarte importantă de luat, actrița a povestit: „Am alergat mult pentru scena aceea. Lui Joachim îi place să lucreze în stil clasic, așa că oamenii chiar stăteau pe loc. A fost extrem de greu să trec prin asta”. Joachim Trier a adăugat, la rândul său, că a vrut ca povestea să negocieze cu conceptul de timp.