Deși era printre favoriții acestui sezon, Jorge (George Papagheorghe) a fost nevoit să părăsească show-ul „Survivor” de la Pro TV în urma unei accidentări care a dus la ruptură de menisc. Cine ar putea câștiga competiția? Și ce urmează pentru artist? Aflăm chiar de la el!
„Și bărbații plâng câteodată”… vorba cântecului, însă în cazul lui Jorge lacrimile vărsate la „Survivor” au fost de durere și de frustrare. Căci și-a dorit enorm să ajungă în finala show-ului de la Pro TV, iar în opinia multora avea șanse să o și câștige. Însă s-a accidentat grav în impul unei probe și a fost nevoit să părăsească tribul Faimoșilor. Cum decurge recuperarea? Și pe cine vede Jorge în postura de câștigător la „Survivor”? Am aflat chiar de la artist care a plecat, între timp, în vacanță alături de famlia sa.
Ghinion? Pură întîmplare? Providența? „Blestemul”cuiva? Cum percepi accidentarea ta de la „Survivor”?
Cred că este o combinație interesantă între neatenție, ploaie, dorință de a câștiga și nebunia mea. Nu are nicio legătură cu ghinionul sau blestemul cuiva, ci pur și simplu un moment nepotrivit care s-a întâmplat pentru că așa a fost voia Domnului. Eu mereu spuneam că sunt în competiție cât e spre binele meu absolut și al copiilor mei. Probabil, Dumnezeu a zis – Atât a fost pentru tine, mergi acasă. Am plâns de frustrare, mă durea, dar mai mult era o frustrare decât o durere în sine. E o ruptură de menisc care a avut loc pentru că așa trebuia să se întâmple.
Mental, erai foarte pregătit. Din ce ai povestit, chiar ai făcut niște ședințe de meditații speciale pentru acest show. Cât de mult te-au ajutat și în interacțiunea cu ceilalți Faimoși?
Da, am făcut mai multe ședințe de hipnoterapie înainte de a intra în competiție, pe lângă pregătirea fizică. Nu am făcut pregătire pentru certuri (râde). Eu am mereu argumente când vine vorba de dispute sau debate-uri, nu mi-e teamă să intru în conflict.
Acele ședințe m-au ajutat și în mentalitatea mea de învingător, eu fiind foarte competitiv și perseverent. M-au ajutat și cu ceilalți din trib, am rezonat instant cu Ștefi, campioană europeană, medaliată cu aur. Am avut cea mai mare conexiune din punct de vedere sportiv cu ea. Pe când uman, m-am conectat cu Carmen Grebenișan și Remus.
Cum perceput tu lucrurile din show acum că urmărești „Survivor” de acasă?
De acasă, totul pare mult mai ușor. Când te uiți de pe canapea, spui că probele nu sunt atât de grele. Când iei decizia să pleci la Survivor, ești bine mâncat, alături de familie, cumva în zona de confort. Când ajungi acolo și nu mai ai parte de hrană pentru câteva săptămâni, ci doar de cocos, intervine și dorul de casă, percepția se schimbă.
Acolo totul pare mai greu. Orice lucru spus de cineva pare un bolovan imens care ți-este aruncat în cap. Percepția este diferită pentru fiecare. Depinde de experințele tale, de momentele pe care le-ai avut în trecut.
Din concurenți, Faimoși și Răzbionici deopotrivă, cine te-a surprins cel mai tare urmărindu-i din postura de telespectator?
În continuare sunt fanul Ștefaniei, așa cum i-am dat bandana mea ca simbol al căpitanului de echipă. Cred că are toate calitățile pentru a fi căpitanul Faimoșilor.
La Războinici am avut un preferat de prima dată de când l-am văzut, Andrei Krișan. Are o mentalitate adecvată pentru joc și competiție, se vede că este elegant, un sportiv. Exista fair play de fiecare dată când intram pe traseu. Totuși, cred că Alin are o dorință mai nebună, este mai expansiv și are o flacără mai puternică aprinsă.
Pe cine vezi învingător?
În acest moment, de la Faimoși o văd pe Ștefi, însă nu știi cine mai apare în triburi. Iar de la Războinici, surprinzător, deși Alin este puternic și are toată nebunia și abilitățile, cred că și Dan este un candidat bun pentru a câștiga.
Am trei favoriți, doi pe care-i văd clar, Ștefi, Dan Ursa și unul, cu semnul întrebării, Alin Chirilă.
Ce îți lipsește din jungla din Republica Domincană?
Am avut o conexiune puternică cu Dumnezeu cât am stat acolo, am avut parte de niște lecții foarte puternice. Am simțit recunoștința faptului că trăiesc. Înainte mulțumeam, încercam recunoștința, dar nu era din suflet și nici suficient de puternică.
„Survivor” a venit cu multe beneficii în viața mea, iar majoritatea pe plan spiritual. Înainte, de când eram mic, simțeam că totul mi se convine, după cum îmi spunea și tatăl meu. Survivor m-a ajutat să fiu cu adevărat recunoscător pentru orice lucru pe care l-am trăit în viață și-l am și să mă bucur cu tot sufletul de ce am și tot ce sunt.
Lecțiile din Republica Dominicană au fost cele mai puternice, lăsând la o parte competiția sau conflictele pe care le aveam.
Și, dincolo de familie, ce ți-a lipsit cel mai mult cât timp ai fost acolo?
Dincolo de familie, nu știu dacă mi-a lipsit ceva. Poate să fiu independent, să fac ce vreau atunci când vreau. Regulile pe care trebuia să le respect nu mi se potriveau, eu sunt genul de persoană ”outside the box”. Deci, aș putea spune că libertatea mi-a lipsit în afară de familie.
Care a fost cea mai mare curiozitate a băiețelului tău vizavi de show după ce te-ai întors din Republica Dominicană?
David a fost foarte dulce, iar reîntâlnirea puternică. Mi-a spus în engleză: ”tată, te rog să nu mi mai faci asta niciodată: să pleci atât de mult timp și să nu pot vorbi cu tine”. Cât eram în Dominicană, îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea de muncă orice atât timp cât sunt fericit și pot avea conexiune cu soția și copiii.
Cum decurge recuperarea ta?
Recuperarea încă nu a început, aștept să mă operez. Chiar astăzi voi discuta cu domnul doctor pentru a stabili data la final de februarie sau început de martie. Iar după operație voi avea o perioadă în care nu voi avea voie să pășesc. E o ruptură de menisc și va fi nevoie de o recuperare mai intensă.
Ce urmează pentru tine pe plan profesional, odată ce vei parcurge toți pașii din punct de vedere medical? De o vacanță ar putea fi vorba?
Chiar o vacanță urmează. Cât eram la „Survivor”, mă gândeam că voi lua copiii și voi pleca în vacanță. Soția mea rezervase o vacanță pentru ea și copiii, când nici nu se gândeau că voi reveni acasă mai devreme de câteva luni. Așa că mă voi alătura lor și voi păși cu atenție, iar apoi când ne întoarcem… direct în sala de operație.