Confesiunile lui Smiley: „Ar fi nedrept să mă numesc SuperStar”

Cum te simți tu ca „SuperStar”?

Mulțumesc, dar dacă tot amintești de proiectul de televiziune SuperStar, îți voi mărturisi că pe tot parcursul filmărilor, am descoperit atât de multe SuperStaruri printre concurenți, încât eu nu mai simțeam deloc reflectorul asupra mea. Eu sunt artist, iubesc muzica, spun și simt cu adevărat că fără ea nu văd cum aș putea trăi, este modalitatea mea de expresie și de vindecare. Am norocul de a avea multe inimi și urechi la capătul proiectelor mele, însă asta le-o datorez oamenilor din jurul meu alături de care muncesc, cânt, trăiesc și celor care îmi ascultă muzica. Cred că ar fi nedrept să mă numesc SuperStar, aș spune sincer că SuperStaruri suntem toți care facem ca Smiley să existe: de la cei care muncesc pentru asta până la cei care ne ascultă.     

Ce îți place cel mai mult la colegii tăi de la masa juriului „SuperStar”?

Îmi place energia care s-a creat între noi și faptul că fiecare, natural, și-a conturat personajul care îl definește și artistic, ca profesie și carieră. Îmi plac glumele dintre noi, momentele de sensibilitate, confesiune și lacrimi care s-au născut pe parcursul filmărilor și care ne-au arătat vulnerabilitățile, îmi place respectul pentru talent, muzică, meserie și bun simț pe care fiecare în felul lui l-a arătat pe parcursul acestui proiect. Chiar dacă poate neașteptat, acest juriu a devenit un tot, un cerc, ca un puzzle complet. Le mulțumesc lor că m-au făcut să mă simt atât de „la locul potrivit” în acest show.

De Moga te leagă o prietenie veche… Cum a decurs prima voastră întâlnire?  Câți ani au trecut de atunci?

E musai să număr anii?! Depășesc cu dublu degetele de la mâiniJ, asta ca să nu spun pe șleau. Eram în SIMPLU pe atunci și chiar a fost haioasă prima întâlnire, pentru că, îmi amintesc că, fiind la București pentru înregistrarea piesei „Oare știi”, trebuia să ne încadrăm în timp cât să prindem mașina de Pitești, să ajungem înapoi acasă. Moga a întarziat și a fost o întreagă aventură să ne descurcăm cu plecatul acasă. Oricum, important este ce a urmat, ce s-a legat, ce am construit și am simțit de atunci. Moga este parte importantă din istoria mea profesională și personală, prieten, inspirație, motivație, motor. Sunt recunoscător și fericit pentru tot ce a fost și va fi între noi.     

Apropo de SuperStar… în ce concurenți te-ai regăsit cel mai mult? Și de ce?

În mai mulți. Am regăsit derive, curaj, emoție, adrenalina live-ului și a scenei, povești de viață spuse prin versuri, lacrimi, toate mi-au amintit de mine. Sunt elemente care compun și dau sens vieții de artist și de iubitor de muzică.

Sunt foarte multe voci bune în țara asta. Multe dintre ele au și câștigat concursuri TV, dar nu sunt mai deloc prezente în industria muzicală. De ce?

Eu cred că marele premiu sau participarea la un show tv reprezintă doar începutul sau șansa pentru un început bun în carieră pentru un artist. Mulți câștigători simt că odată cu participarea la o emisiune au cucerit deja publicul, industria, scena și asta îi va menține pe viață, însă procesul nici măcar nu a început cu adevărat. Într-un show, orice concurent este parte dintr-un mecanism care aduce strălucire, context, conținut, sens unui moment, unei interpretări, unei piese. După show, trebuie să te scuturi de glamourul televiziunii și să începi să formezi și să lucrezi artistul din tine, să-l provoci, să-l forțezi să se exprime, să compună mult, să simtă, să-și găsească drumul în muzică și în industrie. Este un proces complex și lung de căutări, descoperiri, muncă, regăsire. Succesul nu este one shot și gata, el trebuie meritat, căutat permanent, menținut. De fapt, ca să fiu precis, nici nu cred că un artist trebuie să caute succesul care să se traducă în fanbase și în bani, el apare atunci când tu ca artist ești rodat și conturat astfel încât să fii mulțumit că ceea ce transmiți este cel mai bine și potrivit primit și auzit. Cred că atunci când nu-l cauți, ci doar iubești ceea ce faci și ceea ce creezi în oameni prin ce faci, doar atunci poate apărea succesul. Și cred că atunci te face și cel mai fericit.   

Vă pregătiți de live-uri, la „SuperStar”. Care sunt așteptările tale vizavi de această etapă?

Fiecare etapă a fost revelație, am descoperit evoluție, am descoperit culoare, spirit, talent în forme și exprimări nebănuite la anumiți concurenți. Bine, ce-i drept, au și fost provocați incredibil de tare să lucreze în fel și chip, să-și scoată la iveală toate calitățile sau particulăritățile în live, pe scenă, în grup, în rivalitate, în prietenie. Etapa live-urilor o vom trăi cu emoție, surprindere și mai ales cu așteptarea neașteptatului împreună. M-am pregătit. Sper că și voi.

Un tătic topit după un pui de om

Cum reușești să te împarți între filmările pentru „Românii au talent”, „SuperStar”, studio și… fetele tale, Josephine și Gina?

Mereu am sentimentul că nu am terminat ceva, că aș vrea mai mult timp, mai multă energie pentru fiecare lucru pe care îl fac. Sunt multe proiecte, diferite, solicitante, dar m-am obișnuit să îmi impart zilele între ele, pentru că încerc să dedic fiecăreia un tot, nu doar bucăți din el, chiar dacă acest tot înseamnă doar o zi sau două sau o săptămână.

Oricum, se leagă între ele, fiecare mă inspiră pentru celălalt. E frumoasă viața mea și nu vreau să mă plâng de nimic, îmi place tot. Mai ales că toate zilele încep cu dimineața cu fetele când este cel mai solar, senin și frumos moment al zilei.

Primesc zâmbete, mângâieri, sarcini de îndeplinit, ocheade, progrese. Serile în care ajung să împlinesc ritualul de somn, cu băița, cititul și cântatul sunt cele mai fericite.  

I-ați scris deja lui Moș Crăciun?  Din partea lui Josephine, bineînțeles! 😉

Dincolo de ce va primi ea de la Moș Crăciun, cred că noi, părinții, suntem norocoșii posesori ai celui mai frumos cadou din lume. Va fi primul Crăciun cu Josephine, nici nu pot să-mi imaginez cât de frumos, complet, senin și cald va fi la noi. Abia aștept.

Ce îți dorești cel mai mult de la următorul an?

Sănătate, inspirație, familie și prieteni alături, concerte, planuri împlinite, idei infinite.