Designerul Cristina Joia știe exact ce nuanțe să puncteze, atât în inimile oamenilor cât și în locuințele lor, în emisiunea „Visuri la cheie” de la Pro TV. Deși face parte din echipă de 4 ani încoace, Cristina are parte de provocări în fiecare sezon. Timpul este, poate, cea mai mare încercare.
De când face parte din echipa „Visuri la cheie”, Cristina Joia își pune o bucățică din sufletul ei de artist în fiecare proiect de amenajare dus la bun sfârșit în emisiunea de la Pro TV. Pentru că nu ai cum să îndeplinești visurile familiilor greu încercate fără să te implici emoțional. Și lucrând aproape cu viteza luminii, căci proiectele trebuie terminate într-un timp scurt. Mai multe detalii, am aflat chiar de la Cristina.
Te numeri printre „veteranii” de la „Visuri la cheie”. Care sunt cele mai mari provocări ale acestui format?
Pentru mine e cel mai greu când ajungem la familii cu copii bolnavi… e un sentiment cumplit să știi că orice ai face, oricât te-ai strădui tu, nu poți alunga boala, ci doar să creezi un mediu cu condiții decente și puțină bucurie cu ajutorul creativității și pasiunii pe care tu o pui acolo.
Apoi, mai e și viteza cu care se desfășoara totul și faptul că avem un timp foarte scurt la dispoziție pentru a dezvolta concepte și a le implementa. Vremea ne este uneori potrivnică, dar noi trebuie să predăm casa la timp și nu oricum, ci într-un mod unic de fiecare dată. Aici ajungem la altă provocare, și anume, că mi-aș dori, la modul ideal, să nu ne repetăm niciodată, să venim mereu cu idei noi astfel încât fiecare familie să beneficieze de ceva atemporal, dar inovativ ca design.
Care a fost proiectul care ți-a dat cele mai mari bătăi de cap în acest sezon?
Am avut un open space de amenajat pentru o familie cu patru membri, dar când familia extinsă se reunea erau mult mai mulți și acest living era extrem de mic, dar a trebuit să fie și bucătărie, și loc de luat masa, aveam și mașina de spălat rufe de integrat și un spațiu pentru peretele media tv și canapea. Inclusiv proiectul special a fost expus tot în acest loc, deci foarte multe funcționalități pentru un spațiu mic, dar dacă a ieșit veți vedea în noul sezon.
Alături de colegii tăi colorezi visuri… la propriu și la figurat. Care a fost reacția care te-a lăsat fără replică în acest sezon?
Am avut o familie cu un tată care avea craniul zdrobit de un topor în urma unei agresiuni. Inițial, nu putea mișca nici un centimetru din corp, după câțiva ani de luptă și exercitii zilnice a ajuns să fie în scaun cu rotile, mișcându-și brațele, dar fără să poată merge. În ziua predării susținut de noi, care eram în lacrimi, a ținut să urce fără scaun pe scară, să vadă cum am amenajat mansarda pentru fetele lui… nu pot să descriu cum a fost lupta cu ultimele trepte și cum am simțit că am câștigat și eu, împreună cu el, când a reușit… experiența asta m-a transformat!
Care este culoarea / materialul / unealta preferată?
Culoarea preferată, turcoaz – e o culoare spirituală, aduce armonie, claritate și pare că spală tot ce e rău, asemenea unui ocean.
Lemnul – e viu și pus în orice context aduce autenticitate și forță ca expresie vizuală. Inul-organic, cașmirul – rafinat și cald, te învăluie, e ca un fel de second skin.
Pensula – mă reîntorc la mine de câte ori pictez, e felul în care eu mă „spovedesc” universului.