Imediat după lansarea sa în librării, romanul „Regina frumuseții din Ierusalim” publicat de Editura Trei a înregistrat record după record: a condus top bestseller din Israel și a fost cel mai bine vândut roman din țară din ultimul deceniu, iar autoarea lui, Sarit Yishai-Levi, cunoscută jurnalistă (primul ziarist evreu care l-a intervievat pe fostul lider al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat) a debutat ca romancieră la vârsta de 65 de ani.
Bineînțeles, Netflix nu a ratat ocazia să adapteze romanul într-un serial cu la fel de multă culoare locală ca și cartea scriitoarei israeliene. Poveste despre iubire și iertare pe fundalul istoriei exotice și tumulturoase a Ierusalimului, romanul lui Sarit Yishai-Levi aduce în prim plan eroine „mai mărețe decât viața”, după cum spune autoarea, fiecare „un simbol al puterii feminine…”. Iubiri interzise sau împlinite, secrete șocante, lupta pentru căutarea sensului vieții sau pentru supraviețuire, complicatele relații părinți-copii, tradiții și istorie în bătrânul Oraș Sfânt sunt câteva dintre temele romanului lui Sarit Yishai-Levi, saga familiei Armoza urmărită de-a lungul a patru generații.
Într-un interviu în exclusivitate pentru cititorii din România, Sarit Yishai-Levi dezvăluie cum s-a născut romanul „Regina frumuseții din Ierusalim”, dificilul proces de documentare, dar oferă detalii și despre familia sa, aflată la a zecea generație în Ierusalim. Sarit Yishai-Levi vorbește și despre comunitatea românească din Israel, de care este foarte legată. De la aceștia a învățat să iubească sarmalele și mămăliga și să spună „Te iubesc”. Nu a vizitat încă România, dar speră să ajungă la un moment dat în București și bineînțeles, în Transilvania, „în căutarea contelui Dracula”.
Ați debutat la 65 de ani cu romanul „Regina frumuseții din Ierusalim”, cel mai bine vândut în Israel din ultimul deceniu, tradus în mai multe limbi și sursă de inspirație pentru un serial Netflix. Vă așteptați la un asemenea succes?
Nicidecum! A fost o surpriză totală pentru mine. Înainte de a fi publicată cartea, m-am plimbat prin librării și am văzut titluri ale unor autori cunoscuți, extraordinari și m-am întrebat de ce ar cumpăra cineva o carte semnată de un autor debutant, în loc de una de un autor cunoscut, având în vedere că sunt atât de costisitoare cărțile.
Celebritatea nu vă era străină nici înainte de debutul ca scriitoare, pentru că sunteți o jurnalistă foarte cunoscută, mai ales datorită personalităților pe care le-ați intervievat. Succesul romanului v-a conferit un alt tip de mulțumire, de împlinire?
A fost un vis devenit realitate să scriu acest roman. Mereu am visat să scriu un roman și astfel visul mi s-a împlinit, iar sentimentul de satisfacție și de împlinire a fost suprem.
Care a fost sursa inspirației romanului? „Regina frumuseții din Ierusalim” e o carte care „s-a născut” greu sau ușor?
Familia mea locuiește în Ierusalim de peste zece generații (eu sunt cea de-a opta generație în oraș). Am o familie cu rădăcini adânci, foarte tradițională, foarte „israeliană”. Viața noastră de familie este împletită cu evenimentele istorice petrecute în Țara Israelului și în Statul Israel, începând cu stăpânirea otomană din secolul al XIX-lea, trecând prin Mandatul Britanic, evenimentele de familie se derulează în paralel cu lupta pentru înființarea unui stat evreiesc în Țara Israelului, cu Războiul de Eliberare și până în ziua de astăzi. Ar trebui să subliniez că această carte nu este autobiografică, dar, așa cum am menționat, inspirația pentru a o scrie este familia mea extinsă și cu rădăcini adânci în aceste locuri. Îmi e greu să spun dacă am lucrat ușor sau cu greutate la roman; el a apărut din interes pentru subiect și din nevoia mea profundă de a așterne această poveste pe hârtie.
Au fost momente ușoare, dar au existat și momente dificile. A fost o perioadă de scris cursiv, o alta de răbufniri. A fost interesant și fascinant să creez o lume, să imaginez eroi și să mă cufund în existența lor.
„Regina frumuseții din Ierusalim” este un roman al iubirii, al iertării, dar totodată și al Ierusalimului, care este mai mult decât fundalul acțiunii, este aproape un personaj al cărții. Ce reprezintă acest oraș pentru dvs?
Ierusalim este orașul meu natal, însă locuiesc la Tel Aviv de la vârsta de 20 de ani. După cum spunea mama mea când mi-a dat binecuvântarea să părăsesc casa părintească și să mă mut în orașul drag și plin de viață de la malul mării, Tel Aviv: „Poți pleca din Ierusalim, dar să știi că Ierusalimul nu te va părăsi niciodată”. Și așa este, într-adevăr! Am locuit la Tel Aviv în cea mai mare parte a vieții mele și totuși Ierusalimul este ca o mână de-a mea, o parte a ființei mele. Îl ador și mă revoltă din anumite motive, dar este orașul meu iubit.
În roman surprindeți tradițiile comunității sefarde, mentalitatea, modul zilnic de viață. Cartea este presărată cu expresii ladino, ebraice, arabe, care-i conferă autenticitate și pitoresc. Cât de dificil a fost procesul de documentare?
A fost un proces fascinant. Mi-a fost clar că este imposibil să scriu despre secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea la Ierusalim fără a mă documenta despre numeroasele limbi vorbite de locuitorii săi. Bunica mea sefardă vorbea cu strămoșii noștri în ebraică și idiș și se descurca în arabă. Decizia de a introduce în roman expresii în idiș, arabă și în limba noastră, precum și în kurdă a fost o decizie evidentă din punctul meu de vedere, dar nu și din perspectiva editorilor, însă am reușit să-i conving că nu se putea altfel. Munca de documentare și de căutare a nuanțelor precise nu a fost ușoară, dar se impunea.
Deși femeile familiei Armoza sunt victime ale blestemului unei iubiri neîmplinite, cel puțin Mercada și Roza sunt un exemplu de reziliență. Regina frumuseții din Ierusalim poate fi considerat și un roman al forței feminine, al capacității de a rezista oricăror adversități?
Este, într-adevăr, un roman despre puterea feminină, despre depășirea tuturor obstacolelor, despre mărinimie în vremuri de suferință și grea încercare. Eroinele mele sunt mai mărețe decât viața și fiecare este un simbol al puterii feminine în felul ei.
Este iubirea neîmplinită un blestem cu potențial să se propage din generație în generație?
Eu sper că nu! Este un blestem îngrozitor și nu doresc așa ceva niciunui bărbat și niciunei femei.
În galeria de personaje feminine ale cărții, toate personalități puternice, este Luna, cea supranumită „Regina frumuseții din Ierusalim”, cea mai vulnerabilă? Sau este poate, dimpotrivă, cea mai determinată să nu renunțe cu niciun preț la iubire?
În timp muncesc, tind să citesc în mai multe rânduri ce am scris, să modific, să rescriu, dar mai ales, să nu cred ceea ce am citit.
Scriu noaptea, uneori mă trezesc dimineața să citesc ce am scris și să întreb cu uimire: oare eu am scris așa ceva?
Odată am citit niște pasaje și am simțit o imensă compasiune pentru Luna, cea mai frumoasă femeie din Ierusalim, care poate avea orice bărbat, dar așteaptă un cavaler pe cal alb. Iar când acesta vine sub înfățișarea lui David, îi oferă doar o insultă de neiertat: nu o iubește pe ea, pe Luna, cea la care visează toți bărbații din Ierusalim, ci iubește o italiancă, care a rămas în urma lui, în Italia. Și dacă toate acestea nu sunt suficiente, la scurt timp după nașterea fiicei ei, Gabriela, Luna este rănită mortal de schije și nu are când să se atașeze de fiica ei, care de atunci s-a înstrăinat de ea. Am îndrăgit-o, clar, pe Luna și m-am hotărât să-i ofer un dar tocmai atunci când este rănită de moarte și zace pe un pat de spital, cu platoșa pe care o poartă de o viață întreagă: părul ei minunat, trupul ei perfect și frumusețea îi sunt răpite când este lăsată goală, iar frumusețea ei este golită de semnele exterioare care îi marcaseră viața până atunci. Este rănită și, deși căsătorită, nu renunță la cadoul care i-a fost pus pe tavă. Ea învață în acele momente ce este iubirea necondiționată.
Care este gândul cu care v-ați dori să rămână cititorii la finalul romanului?
Iertarea aduce dragoste, iar iubirea vindecă durerea. Abia după ce Gabriela înțelege secretul vieții mamei sale, Luna, abia după ce o iartă, își regăsește aprecierea de sine. Când inima îi era închisă, furioasă și plină de ură renunțase să mai lupte.
Scrieți deja la o nouă carte?
Aproape am terminat de scris o nouă carte. Scriu lent și, din fericire, editorii nu pun presiune pe mine. Sper să pot finaliza până la sfârșitul lui 2023.
Vă rugăm să adresați câteva cuvinte cititorilor din România. Vă mulțumim!
Sunt foarte încântată că romanul meu a fost tradus în română! Este o surpriză uriașă cu atât mai mult cu cât cunosc mulți oameni aici, în Israel, care o vor putea citi, în sfârșit, în limba lor – au imigrat din România cu ani în urmă, dar încă citesc și visează în limba română. Nu știu dacă publicul din România știe că în Israel avem o comunitate numeroasă de români, inclusiv urmașii de-ai lor. Această comunitate influențează toate domeniile vieții din Israel: cultură, artă, gastronomie și politică. Personal, am o foarte bună prietenă, o cunoscută personalitate de televiziune de origine română. De la ea am învățat să iubesc mămăliga, de la ea am învățat câteva cuvinte în limba română, precum TE IUBESC. Ador mâncarea românească și merg deseori la restaurantele românești de calitate pe care le avem aici, în Tel Aviv și în Jaffa. Îmi place firea plină de viață și pasionată a românilor și mai ales simțul umorului. Sper din inimă ca într-o bună zi să vizitez România, Bucureștiul, desigur și Transilvania, în căutarea contelui Dracula.