Interviu exclusiv cu Dan Dinu si Cosmin Dumitrache, regizorii „România salbatică”. Documentarul este disponibil pe HBO Max

de Andreea Hentea, 26 mai 2022, 08:00

Din 12 mai, HBO Max difuzează „România sălbatică”, cel mai amplu documentar despre natura din România (disponibil, din iulie, și pe HBO). Realizată după zece ani de muncă, miniseria transmite o frumusețe și o emoție peste așteptări.

Împărțită în trei episoade, „Sezonul speranței” (disponibil pe HBO Max din 12 mai), „Sezonul abundenței” (difuzat din 19 mai) și „Sezonul schimbării” (din 26 mai), miniseria „România sălbatică”, narată de Melania Medeleanu, ne invită într-o călătorie nemaivăzută printre peisajele României, de pe crestele munților până în stepele sudice.

Regizorii și scenariștii Dan Dinu și Cosmin Dumitrache (specializați în fotografia de natură și colaboratori ai unor proiecte de anvergură pentru NatGeo Wild sau BBC), au lucrat zece ani la film, parcurgând „peste 45.000 de km cu mașina prin țară, puțin mai mult decât un ocol al Pământului”.

Filmările au fost subacvatice, subterane, prin peșteri, ploaie, ger, zăpadă, lapoviță, caniculă și imprevizibil la tot pasul. Au rezultat imagini de o claritate și frumusețe care îți taie răsuflarea.

Emoția străbate povestea

Un demers unic nu doar prin informația sa, filmul deschide un portal emoțional care ne conectează cu fauna României. Realizatorii au surprins ciclurile de viață ale animalelor, momente de joacă, ritualuri de seducție, comedii cu bursuci, apariții surpriză și secvențe sfâșietoare, precum povestea puilor de acvilă.

În plus, excelentul making of „Povestea România Sălbatică” (disponibil pe platforma TIFF Unlimited) ne dezvăluie dimensiunile copleșitoare ale acestei aventuri, inclusiv în post-producție.

Alexei Țurcan, compozitorul muzicii filmului, și întreaga echipă de sunet, au gândit și creat în studio tot ansamblul de sunete ale naturii, pe care filmările cu teleobiectivul nu le pot capta.

Cu o coloană sonoră remarcabilă (interpretată de Bucharest Film Orchestra, dirijată de Tiberiu Soare), pe care se aude și vocea caldă a Mădălinei Pavăl, cu piesa „Du-mă, vântule!”, cu imagini splendide și o căldură extraordinară, filmul „România sălbatică” a avut premiera mondială pe 30 iulie 2021, la TIFF, unde a câștigat Premiul publicului.

„Poate că, la un moment dat, o să fim suficient de deschiși la minte să învățăm că nu natura are nevoie de noi ca să prospere, ci noi avem nevoie de ea ca să supraviețuim”

Despre acest impresionant documentar am stat de vorbă cu realizatorii Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, doi profesioniști exemplari, care au făcut eforturi sisifice cu zâmbetul pe buze pentru a ne oferi un film unic.

TV Mania: De unde a pornit acest documentar despre natură, atât de amplu și absolut insolit în producția de gen din România?

Dan Dinu: Proiectul a început în 2010, ca un proiect fotografic, iar la momentul respectiv eram concentrat doar pe partea de fotografie. Visul meu era să pot realiza un album de fotografie unic, în care să fie prezentată natura României, lucru care a prins viață la începutul acestui an. Din 2012 s-a alăturat Cosmin și astfel am putut concepe partea de film.

Deși am tot filmat de-a lungul acestor ani, la diferite proiecte mai mici, din 2018 ne-am dedicat mult mai mult documentarului și am stat aproximativ 300 de zile în teren. Chiar dacă nu a fost ușor, mai ales că făceam asta și ca voluntari, fără un suport financiar consistent, am trecut peste toate dificultățile. Când faci ceva din pasiune, treci mai ușor peste orice ca să îți duci visul până la capăt.

Ați avut filmări subacvatice, subterane, ați îndurat ploi, ger, zăpadă, lapoviță, caniculă, capricii ale vremii și imprevizibil la tot pasul. Ce a fost mai frumos și ce a fost mai greu în acest proiect extrem de laborios și de emoționant care se cheamă „România sălbatică”?

Dan Dinu: Cel mai frumos a fost că am putut, dincolo de orice provocare, să ducem totul până la capăt cu o echipă 100% autohtonă și să obținem un film 100% autentic. Dincolo de frumusețea sălbatică a țării noastre, satisfacția de a vedea reacția celor care te urmăresc este și ea importantă, pentru că așa îți dai seama că munca ta nu a fost în zadar.

Cel mai greu a fost să cărăm toate echipamentele prin cele mai neumblate locuri. Chiar dacă atunci mai înjuram așa, un pic, în gând, acum mi se pare o aventură pe care aș putea să o iau oricând de la capăt. Asta este problema cu oamenii de munte, uită repede cât de greu le este când sunt acolo și, datorită plăcerii de a fi mereu în natură, o iau de la capăt odihniți de fiecare dată.

Spuneați la un moment dat, în excelentul making of „Povestea România Sălbatică” (disponibil pe www.unlimited.tiff.ro): „Caprele negre ne-au acceptat, în sfârșit, și ne-au lăsat să le filmăm în voie” sau „Toate dificultățile dispăreau când animalele te acceptau în lumea lor”. Care a fost regula principală de care ați ținut seama în interacțiunea cu natura și cu viețuitoarele pe care le-ați filmat?

Dan Dinu: Eu țin foarte mult la partea etică și la un comportament adecvat în natură, așa că am fost de fiecare dată atent să deranjăm cât mai puțin. Ideea de bază este ca prezența ta acolo să fie una cât mai subtilă. Doar așa poți înțelege cu adevărat lumea naturală. Dar am fost de multe ori surprinși de faptul că animalele au fost mai mult decât prietenoase.

Uneori avem, așa, senzația că natura stă într-un glob de cristal, iar dacă vorbim un pic mai tare se frânge (ca să îl citez pe un prieten biolog, Călin Hodor, care ne-a sprijinit foarte mult la acest proiect). Nu este deloc așa.

Reziliența naturii te poate învăța că dacă ai respect și o lași în pace să își continue drumul, nu are nevoie de nimic altceva. Poate că la un moment dat o să fim suficient de deschiși la minte să învățăm că nu natura are nevoie de noi ca să prospere, ci noi avem nevoie de ea ca să supraviețuim.

Ați făcut eforturi sisifice cu zâmbetul pe buze și ați transmis permanent entuziasm și bucurie. Cum ați simțit, totuși, numeroasele pericole implicate de asemenea aventură?

Dan Dinu: Sincer, nu prea au fost pericole. În afară de o viitură care ne-a surprins prin Cazanele Dunării și o traversare a unui pasaj de creastă din Făgăraș pe timp de iarnă, nu am avut provocări foarte mari. Dacă ai experiența necesară și dacă știi să nu te expui inutil, nu ai de ce să te temi în natura României.

Cât despre animale, până și urșii s-au lăsat greu de surprins, așa că nu am avut niciodată sentimentul de frică în natură, chiar dacă am petrecut multe ore singuri prin pădure.

„Secretul este să fii, mereu, pregătit pentru orice”

Cât de mult ați anticipat din peripețiile prin care ați trecut de-a lungul filmărilor? Cum ați reușit să protejați camerele, dronele și echipamentul?

Dan Dinu: Întotdeauna am spus că în condiții dure, echipamentul va rezista mai mult decât cel care îl manevrează. Nu pot spune că am avut protecții speciale, doar o umbrelă uriașă care ne-a ajutat să ferim echipamentul de ploaie în foarte multe momente. De altfel, Cosmin a reușit să spargă o cameră de filmat și să bage o dronă într-un copac.

Camerele cu senzor au mai fost și ele ronțăite de urși sau mistreți, iar una dintre ele a fost luată de viitură. Aceste lucruri sunt însă inevitabile într-un proiect care se întinde pe atât de mulți ani. Este greu să anticipezi în natură ce se poate întâmpla, așa că secretul este să fii, mereu, pregătit pentru orice și să fii deschis să iei tot ce ți se întâmplă ca pe o provocare nouă.

Documentarul a deschis și o conversație relevantă despre protejarea și conservarea naturii, florei și faunei autohtone, în condițiile în care drame numeroase despre vandalizarea naturii ajung deseori la știri. Credeți că filmul va reuși să declanșeze schimbările reale (cadrul legal) de care este atâta nevoie?

Dan Dinu: Nu cred că filmul poate deschide neapărat un cadru legal, însă munca noastră alături de ONG-uri de mediu poate face asta. „România Sălbatică” a devenit, în urma acestui proiect, și o asociație, iar prin intermediul ei vrem să susținem în continuare munca altor colegi din zona de mediu prin filme și fotografii de calitate.

Nu avem expertiza să facem lobby legislativ sau să facem conservare în mod direct, însă ceea ce putem face este să susținem prin filme și fotografii de calitate proiectele lor. Acest lucru face parte din munca noastră încă de când a început proiectul.

Un alt aspect interesant este că am observat că mulți amatori de film și fotografie au început proiecte mai mari sau mai mici inspirați de România Sălbatică, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai bine.

Pe lângă faptul că este o sursă valoroasă de informații despre flora, fauna și peisajele fascinante ale României, filmul deschide un portal emoțional extraordinar pentru reapropierea noastră de natura ei. Care este secretul acestei reacții intense pe care o provoacă?

Dan Dinu: Nici nu știu dacă este un secret. Cred că de multe ori noi nu realizăm cât de importantă este natura. Ne-am clădit o lume în care ne-am baricadat și pe care o numim oraș. Dincolo de zidurile acestuia, uneori mai mult imaginare, stăm oarecum rupți de lumea de afară.

Natura este acolo undeva, este în lumea ei. Filmul nu a făcut decât să arate niște povești reale despre viața animalelor, despre conexiunile din peisajele naturale, povești cu care lumea a rezonat pentru că le-a amintit de o plimbare prin pădure în copilărie, de o carte frumos ilustrată, de mirosul de iarbă, de o drumeție la munte, de lucruri pe care le-au uitat sau mai bine zis le-au acoperit cu alte amintiri mai actuale desprinse din cotidian.

Cred că de aici reacția publicului. Normal că nu trebuie să nu luăm în considerare o comunitate parcă din ce în ce mai mare care chiar iubește și prețuiește natura. Numai pe grupul nostru de Facebook sunt aproape 70.000 de astfel de oameni și comunitatea crește din ce în ce mai mult.

„Încă din perioada în care eram pe teren, la filmări, ne imaginam cum ar fi să avem muzică originală înregistrată cu orchestră, doar că atunci părea un vis îndepărtat”

Cum a fost să auziți sunetele adăugate în studio? A fost totul aproape de ceea ce ați trăit acolo, în natură?

Cosmin Dumitrache: Ioan Filip și echipa lui de la Smart Sound Studios au petrecut peste o lună în studio pentru a lucra la sunetul filmului. Au recreat tot felul de sunete cu crenguțe, frunze, pietre, lemne, au folosit diverse materiale pentru a reda cu exactitate toată ambianța și sunetele punctuale ale animalelor.

Cu siguranță, noi nu ne așteptam ca sunetele de foley să poată fi recreate atât de precis și sincronizate perfect cu imaginea. A fost o muncă enormă și putem spune ca totul a ieșit așa cum ne-am imaginat. Drept care unul din premiile câștigate la Gala GOPO a fost cel pentru cel mai bun sunet.

Împărtășiți-ne ceva despre muzica superbă a filmului, compusă de Alexei Țurcan, care a și spus, de altfel, că „A avut libertatea de a face poezie muzicală”.

Cosmin Dumitrache: Colaborarea cu Alexei Țurcan și echipa lui a fost una dintre cele mai inedite experiențe pe care le-am trăit. Încă din perioada în care eram pe teren la filmări ne imaginam cum ar fi să avem muzică originală înregistrată cu orchestră, doar că atunci părea un vis îndepărtat. Alexei a reușit într-un timp record să creeze o muzică deosebită, cu influență folclorică.

Am discutat de la început că ne dorim să avem o tentă românească pe muzica filmului, cu instrumente din folclor, dar care să nu sune a horă sau sârbă clasică. La fel și cu vocea, ne-am imaginat o prezență feminină care să aducă un plus de emoție imaginilor și el a venit cu propunerea pentru Mădălina Pavăl.

În rest, totul a fost la latitudinea lui Alexei, a avut mână liberă să creeze muzica în funcție de ce îi exprima lui imaginea filmului.

Tot ceea ce a rezultat în urma eforturilor de a crea muzica documentarului este încununarea muncii depuse care a fost răsplătită cu premiul pentru cea mai buna muzica originală la Gala GOPO.

„Cel mai important este faptul că prin fotografie și film transmitem un impuls și un mesaj celor care doresc să se apropie mai mult de natură”

Ce v-a ajutat să nu vă dați bătuți nici în cele mai grele momente?

Cosmin Dumitrache: Tot acest proiect a plecat de la pasiunea noastră pentru natura României și cred că și de la dorința de a ne descoperi țara, precum și de a încerca să ne exploatăm cât mai mult calitățile profesionale. Cu siguranță, natura ne-a motivat cel mai mult să nu ne dăm bătuți, dar pe lângă natură am învățat să ne educăm și perseverența, pentru a putea reuși să ducem la capăt acest proiect.

Cel mai important este faptul că prin fotografie și film transmitem un impuls și un mesaj celor care doresc să se apropie mai mult de natură și, de ce nu, să se implice în conservarea ei, iar aceștia să dea la rândul lor mai departe și generațiilor viitoare această motivație de a proteja cât mai mult patrimoniul natural al României.

Cum a fost întâlnirea de anul trecut, cu publicul de la TIFF, apoi cu cel din sălile de cinema, unde filmul s-a lansat pe 17 septembrie 2021? Cum anticipați întâlnirea cu publicul HBO Max?

Cosmin Dumitrache: Ne-am bucurat mult când am aflat că la TIFF proiecția este sold out și că s-au mai programat încă 3 proiecții suplimentare. Ne-a surprins la fel de plăcut și faptul că în primul weekend după lansarea în cinematografe să avem un număr mare de spectatori, circa 16.000, devenind astfel cel mai apreciat film din box office-ul autohton, în condițiile restricțiilor impuse de pandemie. Am stat la fiecare proiecție să discutăm cu spectatorii după vizionare și am primit zeci de întrebări.

Atât în perioada în care caravana filmului „România Sălbatică” a avut proiecții în toate orașele mari din țară, cât și după participarea la mai multe evenimente culturale, festivaluri de film și apariții în presă și TV, susținătorii noștri au devenit și mai numeroși.

Am primit multe recenzii impresionante, am primit multe aprecieri din partea iubitorilor de natură, a specialiștilor din domenii diferite, cât și a publicului larg. Toți ne-au felicitat pentru felul în care am pus în valoare natura României.

Deja primim multe mesaje de la cei care au văzut primul episod pe HBO Max și la fel sunt mulți oameni care au văzut varianta de cinema și acum se bucură că pot vedea și varianta de trei episoade. Ne bucurăm că filmul este acum accesibil mult mai ușor, mai ales pentru românii din diaspora, dar și pentru o mare parte a publicului din Europa.

Filmul are momente de joacă, ritualuri de seducție, luptă continuă pentru supraviețuire, comedii cu bursuci, enigme, apariții surpriză și chiar tragedii, dacă ne gândim la povestea puilor de acvilă. În plus, excelentul making of ne dezvăluie un veritabil film de aventuri. Știm deja că aveți povești care au fascinat spectatorii. Ce vor să știe oamenii în mod special despre film?

Cosmin Dumitrache: Foarte multe întrebări au venit din partea celor care erau curioși să afle cum am filmat anumite cadre cu animale care sunt mai greu de văzut, câte ore am petrecut în teren și ce distanțe am străbătut, cât și anumite locuri mai puțin umblate din România, sau ce scene din natură ne-au impresionat cel mai mult pe parcursul filmărilor. La fel de multe întrebări am primit și din partea celor care au avut curiozitatea să afle despre întâlnirea cu râsul, secvența dramatică cu puiul de acvilă sau despre cadrele nocturne cu urși și lupi.

V-a surprins căldura cu care oamenii au primit filmul?

Cosmin Dumitrache: Am fost foarte impresionați la TIFF. Să vezi peste 2.500 de oameni care au stat până la finalul documentarului și să le vezi reacțiile la anumite secvențe cheie din film a fost confirmarea că am reușit să transmitem emoția naturii către spectatori.

Erau oameni care efectiv au stat în picioare în afara perimetrului, care nu au mai prins bilete, oameni care au venit din toate colțurile țării să fie prezenți la premiera de la Cluj. În plus am câștigat și Premiul Publicului, fiind cel mai votat film de la festival. Ne-am bucurat că oamenii au primit foarte bine filmul și acest lucru ne motivează să mergem mai departe.

Spuneți-ne câteva detalii despre lansarea aplicației România Sălbatică.

Cosmin Dumitrache: Aplicația a fost lansată în martie 2022 și vine ca o completare mai laborioasă a informațiilor documentate în teren. Ne-am dorit să realizăm un ghid cât mai complex despre natura țării noastre, din care oamenii să învețe cât mai multe lucruri despre floră, faună, arii protejate, regiuni biogeografice etc.

Pasionații de fotografie au la dispoziție și albumul România Sălbatică, care e disponibil în librării și alte magazine de profil. Avem și o rubrică prin care oferim posibilitatea celor care doresc să ajute să se alăture echipei noastre. Aplicația este disponibilă atât în format iOS cât și Android și este gratuită.

„Cu siguranță vom continua să documentăm și să aducem în prim-plan și alte locuri sălbatice care merită să facă parte din acest proiect”

Ați filmat și documentat enorm, ați surprins momente nemaipomenite și ați creat povești duioase și înălțătoare. V-ați gândit la o continuare a acestei povești atât de impresionante, în special pentru publicul de la noi?

Cosmin Dumitrache: Da, cu siguranță vom continua să documentăm și să aducem în prim-plan și alte locuri sălbatice care merită să facă parte din acest proiect. Dorim să surprindem povești interesante și despre alte specii din fauna României și să punem în valoare această bogăție naturală pentru care trebuie să avem un respect deosebit.

La ce alte proiecte lucrați?

Cosmin Dumitrache: Am început deja filmările pentru următorul documentar despre Delta Dunării, un proiect ce ne este tare drag și la care ne gândisem de ceva timp. Ne dorim să-l realizăm la un standard asemănător, dacă nu chiar mai mult de atât, având în vedere experiențele prin care am trecut în ultima perioadă începând cu partea de post-producție și culminând cu această miniserie difuzată pe HBO Max.