Într-un podcast recent, regizorul de teatru Dan Puric (62 ani) a vorbit deschis despre regulile impuse de autorități în pandemia de COVID-19, devenind o voce din ce în ce mai prezentă în spațiul public.
de Andreea Borcilă,
Într-un podcast recent, regizorul de teatru Dan Puric (62 ani) a vorbit deschis despre regulile impuse de autorități în pandemia de COVID-19, devenind o voce din ce în ce mai prezentă în spațiul public.
Invitat la Podcastul lui Damian Drăghici, actorul a povestit despre copilărie, minorități, pandemie: „îi mai văd (n.r. pe tineri) când mă duc cu câinele în parc, alergând cu masca de protecție. El face jogging și cu căștile în urechi. Se izolează de o pasăre, de un vânt. Nu zic să nu asculte muzică, însă ea se află într-un anumit regim: aerul, vântul. Este blocat prin căștile alea, se autoizolează. Mai sunt îndrăgostiții care se sărută prin mască. Suferința se împărtășește cu celălalt, nu mai stai cu omul bolnav?”, a explicat Dan Puric.
Actorul Dan Puric s-a pomenit vorbind în spațiul public târziu, aproape de vârsta de 50 de ani. Atunci a simțit că trebuia să facă ceva pentru țară, nu doar în plan personal: „durerea e și atunci când vezi că poporul ăsta nu are, că i s-a luat demnitatea. Vreau să le dau din demnitatea mea, din ceea ce simt eu că am ca om. E tot efortul meu, de asta mă zbat”, a povestit regizorul de teatru.
Primul moment de pantomimă a fost după ce a văzut, copil fiind, filmul „Cleopatra” (1963), cu actorii Richard Burton și Elizabeth Taylor. Atunci a realizat că, jucând în fața celorlalți copii din sat, poate să aducă bucurie.
Inclusiv în pandemia de COVID-19, are obiceiul să mai plece prin țară: „am văzut oameni deprimați. La ce bun e artistul pe vreme de secetă? Ca să aducă aminte că există ploaia. Noi, artiștii, suntem foarte necesari acum. Nu orice artist, cel care aduce lumină”, a mai continuat actorul la podcast.
Poți urmări podcastul integral pe YouTube.