Între filmările pentru „Visuri la cheie” și, mai nou, „Românii au talent” de la PRO TV, Dragoș Bucur are un program extrem de încărcat. Lung-metraje,cursuri de actorie, familie și... teme. Cum reușește să se împartă? Actorul ne-a dezvăluit în cele ce urmează cum era să refuze propunerea de a fi jurat la „Românii au talent”, ce a făcut cu încălțările din „Două Lozuri”, cât de talentată este fiica lui cea mare, Sofia, dar și multe altele...
Care a fost primul tău gând când ai primit propunerea de a fi jurat la „Românii au talent”?
Primul gând a fost să refuz, propunerea a venit într-o perioadă în care filmările pentru „Visuri la cheie” sunt foarte intense, vremea s-a cam stricat și suntem contracronometru cu lucrările. De-a lungul celor 8 ani de când sunt parte din echipa „Visuri la cheie”, am mai primit propuneri pentru alte colaborări la care am spus pas, dar „Românii au talent” are niște ingrediente care îl fac să fie atât de iubit pe cât este, atât de cei care îl produc, cât și de public, așa că este un proiect de nerefuzat:).
Care este atmosfera de la filmări? Și cum te înțelegi cu restul juraților?
Atmosfera la filmări este așa cum se va vedea în curând la televizor, probabil pentru că suntem cea mai bună formulă de juriu de când a început această emisiune, acum 12 ani. Deși am totuși câteva comentarii: Bobonete este prea amuzant și cu vorbele la el, Andi e prea echilibrat și are cunoștințe diverse, iar Andra prea drăguță și cu bun simț, eu nu sunt obișnuit așa!
„Românii au talent” și „Visuri la cheie” sunt două formate diferite, însă oamenii obișnuiți sunt „vedetele” în ambele emisiuni. Ce ai descoperit la români, prin intermediul acestor producții?
Poate părea ciudat, dar să știi că, de fapt, emisiunile astea fac același lucru prin metode diferite – ambele caută talente, modele și oameni deosebiți. Este o bucurie atât pentru mine, cât (cred eu) și pentru public să vadă că suntem o țară cu atât de mulți oameni talentați, cu suflete mari și cu povești ce pot ridica în picioare stadioane. Suntem, fără doar și poate, un popor deosebit!
Și ce ai descoperit la tine, participând la aceste emisiuni?
Am descoperit că îmi place în continuare să mă joc, să mă las surprins, să mă bucur și să mă las inspirat de ceea ce văd în fața mea. Cred că astfel de emisiuni îți pot pune oglinda în față și te pot ajuta să vezi dacă mai ai suflet de artist sau nu.
Planuri pentru „Două Lozuri 2”
Cum merge proiectul Actoriedefilm.ro?
Am terminat de curând filmările pentru un lung-metraj în regia lui Cristi Puiu, un proiect care a fost realizat în urma unui curs de actorie de o adevărată anduranță – o lună de zile, 5 zile pe săptămâna, 12 ore pe zi. Cred că o să iasă un film spectaculos, ca toate filmele lui Cristi! În noiembrie începem o nouă sesiune de cursuri, care sperăm să se finalizeze cu un nou film, continuarea comediei „Două Lozuri”.
Înțeleg că pregătiți „Două lozuri 2”. Prin ce peripeții mai trec cei trei prieteni? Ce ne poți dezvălui în avanpremieră…
Planul este să filmăm în vara lui 2022 în aceeași formulă tripartită, Dinel-Sile-Pompiliu, un fel de alianța PSD/PNL/USR adusă în stradă. Premisa este una foarte amuzantă, dar pot spune doar că Sile „se eliberează”, Dinel își lărgește zona de activitate, iar Pompiliu este un cetățean model:)).
Apropo de Sile, personajul tău din „Două Lozuri”. Ai păstrat încălțările? Au o poveste aparte?
A fost imposibil să păstrez acele încălțări, oricat mi-aș fi dorit, erau o bombă biologică. Au fost cumpărate de la second-hand și au fost o adevărată provocare pentru echipa „Doua Lozuri”.
Când așchia nu sare departe de trunchi
Ai un program extreme de încărcat, în ultima perioadă. Cum împaci familia?
Este adevărat, ultima perioadă din an a fost foarte plină, mai ales că și Dana a fost foarte ocupată. Din fericire, am reușit să ne împărțim, copiii au mai venit cu noi, ne-au mai ajutat și bunicii, și Sofia… Una peste alta, ne-am descurcat.
Cât de bine te descurci din postura de tată de adolescentă? Sofia are deja 15 ani…
Partea bună cu adolescența copiilor este că nu vine dintr-o dată, au timp să se obișnuiască cu schimbările și părinții, nu doar copiii! Sofia este un copil deosebit și un real ajutor pentru mine și Dana, a contat foarte mult pentru noi în perioada asta aglomerată că deja este adolescent și nu copil:).
Îți calcă pe urme… Deja a câștigat Marele Premiu al Festivalului de Film de la Sarajevo, anul trecut, cu „Delta Neagră”. Putem spune că e mai grozavă decât tine?
Ce poate fi mai frumos pentru un părinte decât să fie depășit de copiii lui?! Nu vreau să supăr pe cei care nu au copii, dar este aproape imposibil să explici ce simte un părinte cuiva care încă nu este sau nu își dorește să fie, bucuria pe care o simți la fiecare realizare a copiilor tăi, fie că este vorba de primul pas, cățăratul în copac, răspunsul corect la un exercițiu sau un premiu.
Apropo de „Delta Neagră”, unde poate fi urmărit miniserialul? Și ce altceva mai pregătește Sofia?
Din păcate, încă nu am reușit să finanțez serialul, așa că încă mai e de așteptat până să poată fi văzut, iar despre Sofia prea multe nu vreau să vorbesc, începe să își prețuiască foarte mult intimitatea.
Plimbări prin pădure și teme la Matematică
Ce îți place cel mai mult să faci când ești cu Kadri și Roxana, copiii mai mici?
Probabil ca cel mai mișto este pentru mine și Dana că alături de ei redescoperim totul din jurul nostru cu alți ochi, unii proaspeți și doritori de frumos, nepătați. Asta oferă, în general, prezența oricărui copil lângă un adult.
Te pricepi la teme?
Sofia deja este independentă din acest punct de vedere, cred că avem deja aproape doi ani de când nu mai este nevoie să intervenim în temele ei, iar pentru Kadri și Roxana încă reușesc să fac față :). În general ne-am împărțit, Dana se ocupa mai mult de artă, scris și citit, eu de matematică și lucruri practice (experimente, fizică etc).
Și cum reușiți, tu și Dana, să mențineți controlul asupra timpului lor petrecut în on line? Pentru mulți părinți, Internetul este destul de problematic…
Evident că nu putem evita online-ul, dar nici nu ocupă un loc foarte important în viața noastră, așa că nu aș putea să spun că este o problemă pentru noi. Locuim la casă, lângă pădure și asta ne ajută să păstram totuși legătura cu natura, cu plantele și copacii, copiii ies zilnic să se joace în curte și cred că ieșim cel puțin de 2-3 ori pe săptămâna în pădure, să ne plimbăm cu câinii sau să culegem ciuperci.
Dacă ați putea, fix în acest moment, să vă suiți în rulota voastră și să plecați toți 5… încotro v-ați îndrepta?
În perioada asta am călătorit prin țară destul de mult și am descoperit câteva locuri extraordinare, rămânem deocamdată pe plan local :).