EXCLUSIV: Rene şi Casey Nezhoda („Războiul depozitelor”) – „E ca o vânătoare de comori zilnică”

Citiţi mai multe despre Rene şi Casey Nezhoda în cele ce urmează: cei doi licitatori au ditamai magazinul unde vând marfa din depozite şi au casa plină de obiecte descoperite în acestea.

„TVmania”: Cât de intensă e atmosfera la licitaţii?

Rene: Nu mai există prietenii. Dacă depozitele sunt pline de porcării, toată lumea glumeşte, dar deschide un spaţiu plin de jucării sau obiecte de colecţie şi toţi ne arătăm dinţii.

Care e tactica ta la licitaţii?

Rene: Ştiu cele mai multe dintre toţi. Fac asta de la 11 ani, avem un magazin imens de 650 m², vindem în magazin, pe Amazon, eBay, Craigslist.

Care e cea mai mare sumă câştigată după vânzarea obiectelor dintr-un depozit cumpărat la licitaţie?

Rene: Am plătit 16.000 de dolari pe două depozite ale unei companii de sudură falimentară. După vreo doi ani am vândut tot cu vreo 100.000 de dolari. Există un artist rus, Sergei Kolesnikov, a murit în anii ’50 şi opere de-ale lui s-au vândut cu peste 1 milion de dolari. Şi am cumpărat un depozit, în faţă avea un tablou, nu ştiam cine e autorul, dar arăta într-un fel… Şi am dat 100 de dolari pe el. Şi tabloul a ajuns în expoziţii la Moscova şi Kiev şi s-a vândut la Londra, la două zile după primul crash economic mondial, cu 50.000 de dolari. Trebuia să valoreze 100.000.

Păstraţi vreodată obiecte pentru voi? Cum arată casa voastră?

Casey: Colecţionăm piese de artă, diferite picturi…

Rene: Artă, aur, argint şi obiecte originale marca „Star Wars”. Dar am o regulă: ştiu că dacă devii colecţionar, devii strângător. Aşa că tot ce am e din perioada 1977-1983, chestii originale, în cutii sigilate. Şi nu le cumpăr de la altcineva, ci le găsesc în depozitele cumpărate. Astea sunt regulile. Aşa că am doar vreo 7 bucăţi. Dar doamna are cristale, bijuterii, haine, poşete, papetărie…

Casey: Dar sunt de firmă, deci e în regulă…

Rene: Am atâtea felicitări în casă încât îmi pot deschide un magazin Hallmark!

Casey: Exagerează.

Rene: Dacă ni se ia vreodată lumina, putem da foc la toate şi luminăm toată strada fără probleme. Am vreo 4-5 seturi de tacâmuri de argint, destule farfurii cât să-mi deschid propriul hotel…

La ce te pricepi cel mai mult când evaluezi un spaţiu?

Rene: Îmi place să spun că ştiu câte puţin din toate, pentru că fac asta de o viaţă întreagă. Familia mea cu asta se ocupa. Dar am publicat o carte despre obiecte de colecţie din cazinouri şi ştiu multe despre asta.

Cum v-a ajutat emisiunea financiar, aveţi mai mulţi clienţi la magazin?

Rene: Avem mai puţini, pentru că emisiunea ne mănâncă mult din timp. Filmăm 4 zile pe săptămână şi ne vin mulţi clienţi care vor să facă poze şi să vorbească cu noi. Ceea ce e grozav. Vin fani din toată lumea, e uimitor, ne simţim binecuvântaţi. Uneori mă recunosc la licitaţii şi îşi dau seama că ştiu ce fac, şi dacă au bani de cheltuit şi oferă 2.000 de dolari pe un depozit, eu ajung să dau 2.100. Dar e mult de muncă, eu lucrez 100 de ore pe săptămână, în fiecare săptămână. Dacă am noroc, sunt liber duminica.

Ce simţi când se deschide uşa unui depozit în faţa ta?

Rene: E uimitor, e ca o vânătoare de comori zilnică. Te trezeşti în fiecare zi cu şansa de a deveni milionar la finalul ei. Nu se compară cu nimic în lume sentimentul pe care îl ai când cumperi o boxă şi începi să răscoleşti prin lucrurile din ea şi vezi cum se adună banii. Locul meu de muncă e minunat în fiecare zi. Îmi place la nebunie!

Ai tendinţa să evaluezi mereu lucrurile din jur, în viaţa de zi cu zi?

Rene: Da, e foarte enervant!

Casey: Când suntem pe autostradă, vede un camion plin de lucuri şi spune „Aş da atât pe asta, atât pe aialaltă”. „Opreşte-te, eşti bolnav” îi spun.

Rene: Văd un camion şi m-aş risca să dau 1.000 de dolari pe el. Merg la prieteni acasă şi fac asta… Am o problemă!

La ce te aştepţi când mergi la o licitaţie?

Rene: Să fac bani. Întotdeauna.

Eşti prieten cu ceilalţi cumpărători?

Rene: Nu. Ştii când stau cu ceilalţi? La evenimente ca ăsta. Atunci trebuie să fim civilizaţi. Dar Daryl mi-e duşman serios, mă enervează la culme, ce-i iese din gură e de groază, parcă e un puşti. Dar dacă ar trebui să iau cina cu el, aş putea-o face, n-am vorbi despre afaceri, dar… Mai e şi Dave Hester, care spune mereu „Yuuup!” şi mă scoate din sărite cuvântul ăsta, iar cu el n-aş merge la cină niciodată. Jarrod şi Brandi nu prea vorbesc cu nimeni, pe Ivy îl respect, dar jucăm în ligi complet diferite. Şi acum o avem şi pe Mary, care nu e o competitoare serioasă. Mă consider cel mai tare: singurii adversari serioşi sunt Daryl şi Dave. Dar nu suntem prieteni, nu em cafele, nu ne rimitem mesaje decât dacă ne insultăm reciproc. Asta se mai întâmplă. E de rău, ştiu…

Citește și:

EXCLUSIV: Dan şi Laura Dotson („Războiul depozitelor”) – „Nu poţi să ştii de ce abandonează oamenii lucrurile”