GALERIE FOTO. Astăzi, BBC Earth difuzează al doilea episod al seriei „Dinastii” – „Împăratul”

VEZI  GALERIA FOTOPOZA  1 / 5

O colonie de pinguini împărat se strâng în golful Atka, pe coasta Antarcticii, după trei luni de hrănire pe mare. Ajung atunci când marea îngheaţă şi toate celelalte animale din Antarctica au părăsit continentul pentru siguranţa relativă de pe mare. Pinguinii au venit aici pentru a creşte generaţia următoare din dinastia lor. Dar pentru a face acest lucru, trebuie să lucreze împreună pentru a rămâne în viaţă, atât ei cât și puii lor, pe perioada iernii – cea mai rece şi crudă de pe planetă.

Profilul personajelor

Pinguinii împărat sunt cei mai mari pinguini şi cei mai dedicaţi părinţi. Colonia de 11,000 de păsări se adună pe marea îngheţată din golful Atka în fiecare an pentru a înfrunta iarna arctică. Formează una dintre cele mai strânse legături de perechi din natură – vitală pentru creşterea puilor unici în unul dintre cele mai ostile locuri de pe pământ.

În timpul celui mai aspru anotimp, masculii se unesc pentru a crea un leagăn uriaş, un incubator care protejează puii împotriva temperaturilor de -40 grade C şi a vântului care poate ajunge la viteze de 130 kilometri pe oră. După ce puii au ecluzat, părinţii se întorc pe rând aproape 25 de kilometri în larg pentru a aduce mâncare. După câteva săptămâni, puii sunt lăsaţi singuri să înfrunte vremea năprasnică, în timp ce ambii părinţi merg pe mare. Un pui singur va muri, aşadar trebuie să înveţe să se îmbrăţişeze cu ceilalţi.

Locaţie filmare

Institutul Neumayer III al lui Alfred Wegener din Antarctica.

Informaţii despre filmare

• O singură filmare – 337 zile
• Numărul total al membrilor echipei de filmare: 3 oameni
• Perioada de timp blocaţi în Antarctica fără posibilitate de plecare: 245 zile
• Cele mai scăzute temperaturi experimentate de către echipă: -44.3 grade C
• Numărul membrilor echipei care a suferit degerături: toţi 3
• Cele mai mari viteze ale vântului pe care echipa le-a experimentat direct: 129 km/h
• Cea mai lungă furtună: 8 zile
• Cel mai lung traseu parcurs de echipă fără a vedea soarele: 62 de zile
• Numărul total de specii de animale văzute în 11 luni: 13 specii
• Cea mai lungă perioadă fără mâncare proaspătă pentru echipaj: 6 luni
• Numărul total de zile de-a lungul filmării, la temperaturi peste 0 grade: 3

Interviu cu producătorul Miles Barton şi regizorul Will Lawson

Toate documentarele par a fi despre animale mari, care se răfuiesc violent. Pinguinii par acel gen de animale?

Miles: nu, însă cu toate acestea cred că documentarul va fi o surpriză. Nu cred ca cineva a arătat lupta titanică a acestor pinguini pentru a creşte puii într-unul dintre cele mai ostile medii de pe pământ.

Toate celelalte animale arctice pleacă în timpul iernii, dar pinguinii împărat atunci vin. Documentarul este de fapt despre influenţa elementelor asupra lor. Aceste mii de pinguini trebuie să găsească o modalitate de a se încălzi. Şi o fac printr-o metodă spectaculoasă de îmbrăţişare. Este o imensă cooperare între ei, pentru că fiecare mascul pinguin are nevoie de aceleaşi lucruri în acelaşi timp, să îi fie cald – iar îmbrăţişarea îi ajută. Echipa a reuşit să surprindă momente spectaculoase ale acelei îmbrățișări uriaşe, unde poţi vedea o mişcare similară unui singur organism, datorată mişcării constante a tuturor indivizilor.

Viaţa este cu adevărat foarte dură pentru pui. Avem o scenă în care sunt lăsaşi singuri deoarece părinţii trebuie să se întoarcă pe mare pentru a aduce hrană. Puii sunt încă nişte bile mici de puf. Şi vine o furtună. Este un moment cu adevărat periculos pentru că, fără un adult pe care să-l urmeze, un pui se poate pierde foarte uşor, iar un pui pierdut va deveni probabil un pui mort.

Will: Îmi amintesc prima dată când am experimentat o furtună, după ce ouăle au ecluzat. A fost brutală, cu vând de peste 100 kilometri pe oră. Ştiam că nu toţi puii vor supravieţui. Dar ce a fost cu adevărat extraordinar, a fost momentul în care am realizat că majoritatea puilor au supravieţuit. Nu cred că un om ar fi rezistat atât de mult în acele condiţii, cu orice echipament de protecţie ar fi purtat. Iar puii umblau de colo acolo fără a arăta calvarul prin care tocmai trecuseră.

În linii mari, care este povestea documentarului „Împăratul”?

Miles: Începem cu venirea iernii în Antarctica, moment identificat atunci când ia naştere un nou peisaj pe măsură ce marea îngheață. Un pinguin ajunge singur în această mare albă, şi este urmat în curând de alţii. Pinguinii depind de această lume temporară de gheaţă pentru a se înmulţi. Se vor despărţi din nou atunci când gheaţa se va topi, aşadar este fereastra lor de oportunitate pentru a crea o nouă generaţie. Dar asta înseamnă să găsească un mod prin care să supravieţuiască şi să se înmulţească acolo, în iarna arctică, cea mai brutală iarnă de pe planetă. Nu cred că există o poveste mai măreaţă despre supravieţuire şi vitregie a vremii în natură.

Care au fost provocările filmării în acele condiţii. Aţi avut situaţii limită?

Will: Este cu adevărat un loc extrem de solicitant pentru filmare. Totul a necesitat de două sau de trei ori mai mult timp decât am anticipat. Din momentul în care am început să filmăm acolo, cantitatea de lumină cu care puteam lucra devenea din ce în ce mai mică iar temperaturile scădeau rapid. În plus, o mare parte din echipamentul nostru este electronic, iar gerul şi electricitatea nu sunt prieteni buni!

Miles: Lindsay McCrae, cameramanul nostru, arăta precum mascota Michelin pentru că purta printre multiplele straturi de haine baterii pentru cameră, încercând să le ţină la căldură pentru a funcţiona. Pentru a sta jos, la nivelul pinguinilor, Lindsay a ajuns să se aşeze pe gheaţa mării săptămâni întregi. Puteţi să vă imaginaţi aşa ceva? Cu doar un metru de gheaţă între tine şi oceanul de dedesubt? Eu nu pot..

Will: În timp ce încercam să filmăm pe vânt, o mare parte din echipamentul nostru a îngheţat pur şi simplu. Am cumpărat un cap pentru trepiedul nostru care a fost tratat cu un lichid care trebuia să îl facă rezistent la îngheţ, şi cu toate acestea, era încremenit! Am fost nevoiţi să ridicăm trepiedul şi să îl întoarcem în unghiurile pe care le doream.

Miles: Echipa a întâlnit o crăpătură în gheaţă atunci când se deplasa către locaţia de filmare, auzind efectiv mişcarea blocului de gheaţă. Au evitat zona şi s-a dovedit o decizie înţeleaptă, deoarece câteva zile mai târziu, întreaga secţiune de gheaţă s-a desprins şi s-a îndreptat spre ocean!

Este avertismentul ecologic unul dintre mesajele subliminale ale acestui documentar?

Miles: Vrem să arătăm clar problemele cu care aceste animale se confruntă pe termen lung. Aproape toate dintre cele 50 de colonii de pinguini împărat din Antarctica vin să se înmulţească pe gheaţa mării. Dar este gheaţă temporară, care se formează în fiecare an; însă odată cu creşterea temperaturii mării, în 50 de ani va exista tot mai puţină gheaţă. Acest lucru ar putea avea un impact devastator asupra acestor păsări, deoarece le privează de singurul loc unde pot să se împerecheze.