INTERVIU. „Povestea slujitoarei 2”: Actrița Ann Dowd ne-a povestit despre cum a fost să o interpreteze pe mătușa Lydia

Am înțeles că în sezonul 2 e posibil să le vedem pe femeile din Gilead colaborând în locuri neașteptate. Asta înseamnă că poate mătușa Lydia va fi puțin subversivă în acest sezon sau va continua să respecte regulile?

Ann Dowd: Cred că în primul sezon, Lydia se gândea „Nu o să fie greu, chiar deloc. O să le controlez pe fetele astea, știu cum s-o fac”, dar nu-și dăduse seama că atunci când ții mult la tinerele acelea, ba chiar le iubești, ca ea, ceva i se întâmplă inimii. Cred că rolul ei se dovedește a fi o provocare mai mare decât preconizase. Nu aș spune că în sezonul ăsta este subversivă, e implicată cu totul, dar își dă seama că treaba ei nu e ușoară și că tinerele nu sunt toate la fel. Fiecare are nevoi diferite. În plus, e prezentă când ele nasc. Cred că începe să le iubească pe slujitoare și ajunge să le cunoască personal, așa că nu e atât de ușor pe cât crezuse.

Mătușa Lydia încă este destul de crudă cu slujitoarele. Cum crezi că a afectat-o faptul că acestea nu au ascultat-o în ultimul episod al sezonului 1, când au refuzat să arunce cu pietre în Janine?

Ann Dowd: Ce au făcut slujitoarele la finalul sezonului trecut a zduncinat-o pe Lydia. Ea credea că le controlează, dar le subestimase puterea de a se uni și de a i se împotrivi. Nu cred că se aștepta la asta. Atunci și-a dat seama că nu fusese destul de strictă cu ele și că nu vor supraviețui în Gilead dacă au impresia că pot face asemenea lucruri. Ele sunt în Gilead pentru că au încălcat mai multe reguli de moralitate, un punct de pe o listă lungă de lucruri considerate infracțiuni în Gilead. Dacă erau divorțate, era o infracțiune. Dacă au avut un copil fără să fie căsătorite, era o infracțiune. Există multe motive pentru care tinerele sunt acolo, iar Lydia simte că viețile lor sunt pierdute și Gilead e singura lor șansă. Prin urmare, a fost șocată când acestea nu au mai ascultat-o și au aruncat pietrele din mână la finalul sezonului trecut. Cred că în urma revoltei lor, și-a dat seama că trebuie să devină mai dură.

Interpretezi o femeie care e foarte crudă cu alte femei. Cum te simți făcând asta?

Ann Dowd: Acțiunile ei sunt într-adevăr crude, dar dacă ai întreba-o pe Lydia, ar avea cu totul altă perspectivă. Ea duce la extrem expresia „Bătaia e ruptă din rai”, nu consideră că acțiunile ei sunt crude. Treaba mea e s-o interpretez, deci s-o înțeleg, și să ajung într-un punct în care, în ciuda faptului că acțiunile ei le rănesc pe slujitoare, pe fetele ei, e responsabilitatea sa să facă asta, altfel lucrurile vor fi mult mai groaznice pentru ele. Eu am trei copii, cu greu pot să le dau o pedeapsă și să mă țin de ea. De exemplu, când spun „Din cauza limbajului pe care l-ai folosit, nu mai folosești computerul o săptămână”, cei mici se uită la mine. Mă simt prost, dar e sarcina mea. Sarcina mea ca mamă e să mă asigur că ei pășesc în această lume fiind niște ființe pline de respect, care cooperează, care fac ceva cu viețile lor și le îmbunătățesc pe ale celor din jur. Și Lydia are aceeași perspectivă pentru slujitoare, asta este sarcina ei, să le crească. Dar cred că s-a întâmplat ceva foarte traumatizant cu Lydia. A avut un copil la 16 ani? A fost făcută de râs pentru că făcuse sex și îi plăcuse și părinții ei au pedepsit-o? Există foarte multe motive din cauza cărora poate avea această gândire limitată. Ce vreau să spun însă e că ea crede că le ajută pe fete. Pentru ea, nu e cruzime, iar pentru că o interpretez, treaba mea nu e să o judec, ci să o înțeleg.

Crezi că una din motivațiile Lydiei poate fi setea pentru putere? Funcția de Mătușă pare să fie singura disponibilă unei persoane nefertile în Gilead, din care ar putea avea ceva putere.

Ann Dowd: Ce întrebare grozavă. Am vorbit despre tot ce s-a întâmplat odată cu mișcarea Time’s Up, iar întrebarea este, ce obțin bărbații când forțează o femeie care nu vrea să fie cu ei să facă ceva sexual? De ce ai face așa ceva unei ființe umane, în afara de cruzime și abuz? Ce obții când faci așa ceva unui alt om? Iar răspunsul este mereu putere. Eu nu înțeleg. Nu pot empatiza cu asta. Într-un fel, trebuie să disec cuvântul, pentru că pentru Lydia, asta a fost chemarea ei, să fie Mătușă. Realitatea este că Lydia trăiește într-un cămin cu alte Mătuși, ele nu au viață sexuală. Cred că se simte foarte singură și probabil se întreabă ce altceva mai există în lume. Nu cred că e motivată de putere, dar e posibil să mă înșel. Cred însă că se întreabă ce altceva o mai așteaptă.

Prima ta scenă din sezonul doi este incredibil de intensă. Cum a fost s-o filmezi?

Ann Dowd: Era foarte frig, eram în mijlocul pustietății, asta era senzația pe care o aveam. Din fericire, eram conduși de Mike Barker, care e un regizor minunat, și Colin Watkinson, directorul nostru de imagine, care plănuiseră totul în detaliu. Ai fi zis că e nunta copiilor lor, nu era nimic care să nu fie gândit. Și fiecare slujitoare de pe platoul de filmare ar merita câte un premiu Emmy, nu glumesc.

La unele personaje, durează mai mult până se prezintă telespectatorilor, însă Mătușa Lydia e directă, îi vezi imediat autoritatea și cruzimea. Cum a fost să dezvolți personajul din acea prezentare puternică din sezonul 1?

Ann Dowd: În episodul 1, Lydia e directă și autoritară cu slujitoarele, spunându-le clar cum merg lucrurile. Prima oară când lucram la crearea Lydiei, l-am întrebat pe Bruce Miller, scenaristul nostru șef, ce crede că făcuse înainte. El mi-a răspuns „Cel mai probabil a fost profesoară”, iar asta avea sens. Mi-o puteam imagina într-o școală numai de fete. Mi-o puteam imagina chiar într-un liceu public, unde se râdea de ea, „ia uite baba, uită-te la ea”. Mi-o puteam imagina fiind umilită astfel și învățând cum să devină imună. Este o profesoară înnăscută, știe cum să organizeze oamenii, poate atrage atenția tuturor și poate pune capăt prostiilor foarte repede. M-a ajutat și faptul că Reed Morano, care a regizat primele trei episoade ale sezonului 1, a tot aprofundat situația și mă întreba „Ce o costă pe Lydia să meargă în acea extremă?”. Pentru că o costă ceva, este o ființă umană și ține la fete. Cum suportă durerea realizării că ce face e șocant pentru aceste tinere? Ce o costă să inițieze uciderea cuiva prin aruncarea cu pietre? Prin urmare, restul sezonului a fost despre cine e ea și ce alte părți ale ei există. Cum are loc trecerea în diferite circumstanțe?

De exemplu, în episodul în care Gilead a avut vizitatori din Mexic, Lydia e scandalizată când Serena le spune slujitoarelor să nu participle la „celebrare”. Se vede că gândește „Ce vrei să spui? Fetele astea servesc Gilead și merită o noapte doar pentru ele. Le pregătim deja de săptămâni întregi, cum îndrăznești să le privezi de puțină distracție?”. Nu cred că realizează că ce face e greșit. Pentru ea, e o necesitate. Pentru mine, crearea Lydiei este despre găsirea diferitelor părți din ea, care apar în circumstanțe diferite. Datorită scenariștilor, am ocazia să fac asta.

Cât de aproape crezi că e America de acum de Gilead? Ce ne-ar apăra de așa ceva?

Ann Dowd: Cred că revolta împotriva formării unui partid ca cel din Gilead ar fi imensă, trebuie doar să ne lăsăm telefoanele la o parte și să fim atenți. Pentru mine, asta e cea mai înfricoșătoare replică din sezonul 1. Până ne-am pus telefoanele la o parte, era prea târziu. Deci care e concluzia? Fiți atenți, fiți conștienți.

Crezi că un serial ca „Povestea slujitoarei” poate schimba ceva în societate? Poate face parte din soluție?

Ann Dowd: Înainte de premiera sezonului 1, mergeam cu bicicleta prin New York și am văzut un grup de slujitoare în roșu. Slujitoarele mele, slujitoarele Lydiei, și aproape am căzut de pe bicicletă, pentru că nu înțelegeam ce se întâmplă. A fost de fapt ideea celor de la Hulu, pentru a promova serialul. Însă apoi mai erau femei care protestau și aleseseră să poarte hainele roșii ale slujitoarelor, pentru a transmite un mesaj. Faptul că serialul a oferit o față și un limbaj problemelor de reprimare și abuz le-a dat oamenilor putere. Cred că atunci când vezi oameni care poartă costumele slujitoarelor, îți dai seama că nu trebuie să rămâi tăcut, că nu ești singurul care se teme, că nu ești singurul abuzat, că nu ești singur. Puterea stă în numere și în solidaritate, cred că serialul trezește niște sentimente reale.

Sezonul al doilea din „Povestea slujitoarei” / „The Handmaid’s Tale” este disponibil pe HBO GO. Primele două episoade pot fi urmărite aici, iar la HBO serialul va fi difuzat din luna mai. Sezonul al doilea are 13 episoade.