O viata minunata

Abia asteptam sa vad acest film. Ideea povestii lui Benjamin (Brad Pitt), un copil nascut cu toate semnalmentele si bolile batranetii, care intinereste o data cu trecerea timpului, regia semnata de David Fincher (care a mai lucrat cu Pitt la „Se7en” si „Fight Club”) si curiozitatea legata de cum va arata Pitt la batranete – toate faceau din „Strania poveste…” o pelicula ce nu trebuia ratata. Si daca ansamblul pare familiar, micile detalii te impresioneaza (vezi batranelul care a fost lovit de fulger de sapte ori si pe care regizorul se incapataneaza sa ni-l arate povestindu-si aventurile legate de electricitate).

Favorit si nu prea
Filmul are cateva mari defecte, care il impiedica sa fie capodopera asteptata (a strans 13 nominalizari la Oscar, cu una mai putin decat „Titanic”, detinatorul recordului). Seamana prea mult cu „Forrest Gump” (1994), dar nu destul: Brad intra bine in rol, dar nu reuseste sa convinga. La inceput priveste in jur cu ochi de caprior si explica oricui vrea sa asculte ca „nu e la fel de batran pe cat pare” si apoi se abtine de la a-si trai viata expansiv. Relatia lui cu Daisy (Cate Blanchett) e nepotrivita in copilarie, nesincronizata la maturitate, consumata pe fuga si terminata mult prea devreme. „Strania poveste…” e prea plina de sine pentru a te captiva cu adevarat, iar cele 2 ore si 45 de minute de film devin cam plictisitoare (a nu se viziona cand sunteti obositi!). Noroc de peisajele captivante care te tin in priza (filmul e si o oda inchinata New Orleans-ului, in care familia Jolie-Pitt are o casa) si de faptul ca abia astepti sa il vezi pe Brad Pitt tanar si frumos, mai ceva ca in „Thelma si Louise” (1991).

de Monica Popescu