Mecanismul de funcționare al acestei aplicații este următorul: prin intermediul unei sonde așezate pe zona de interes se transmit ultrasunete (vibrații mecanice inofensive cu frecvențe mai mari de 20 000 Hz), acestea fiind apoi reflectate de suprafața globulelor roșii ale sângelui. Aici intervine efectul Doppler, pe care fiecare l-a putut constata ascultând sirena unei salvări care trece pe lângă noi – mai ascuțit când se apropie și mai grav pe măsură ce se îndepărtează. O estimare a vitezei fluxului de sânge se poate face comparând diferența de frecvență dintre unda trimisă și cea reflectată și luând în considerare și alte elemente, precum particularitățile lichidului de propagare a undei.
Ecografia Doppler (ultrasonografia Doppler) se folosește frecvent in neurologie si cardiologie, dar poate identifica cu succes și afecțiuni reumatologice, oftalmologice sau endocrinologice. Cu ajutorul acestei metode se pot studia atât vasele sangvine și limfatice ale organelor, cât și ale tumorilor, ajutând la diagnosticarea acestora.
Cum se folosește ecografia Doppler în neurologie
În funcție de recomandarea medicului neurolog, ecografia Doppler poate fi realizată transcranian sau cervico-cerebral.
Ecografia Doppler transcraniană trebuie țintită în patru zone ale craniului unde osul este mai subțire și permite direcționarea undelor sonore. Acestea se numesc ferestre acustice și fiecare dintre ele prezintă avantaje unice pentru evaluarea diferitelor artere, însă o investigație imagistică Doppler completă ar trebui să includă măsurători din toate cele patru ferestre acustice:
- Fereastra transtemporală
- Fereastra transorbitală
- Fereastra submandibulară
- Fereastra suboccipitală
Această metodă de investigație clinică este un instrument esențial în stabilirea diagnosticului pentru o serie de tulburări cerebro-vasculare, precum accidentul vascular ischemic, vasospasmul cerebral, leziunile cerebrale traumatice.
La ultrasonografia cervico-cerebrală (ecografia Doppler de vase extra și intracraniene) se recurge deseori pentru studiul creierului fetal sau al nou-născuților, dar se folosește frecvent și la adulți, pentru investigarea vaselor de sânge din regiunea cervicală și de la nivel cerebral.
Este foarte utilă în descoperirea stenozelor carotidiene (responsabile de accidentul vascular cerebral), a ocluziilor vasculare, a disecțiilor vasculare și a malformațiilor arterio-venoase intracraniene. Cu ajutorul acesteia pot fi descoperite modificările structurale ale vaselor de sânge, poate fi detectat vasospasmul cerebral și se asigură monitorizarea pacienților care au suferit intervenții chirurgicale de dezobstruare a unei artere blocate de un tromb sau a celor de implantare a unor stenturi cardiace. De asemenea, ecografia Doppler identifica leziunile peretelui vascular care pot determina stenoza sau ocluzii arteriale, cum ar fi depunerile de colesterol. Este recomandată și în cazul persoanelor care manifestă simptome precum tinitus, tulburări de vedere, vertij sau amorțeli ale membrelor.
Cât durează și ce avantaje are o ecografie Doppler
Având în vedere că este o investigație neinvazivă, o parte dintre avantaje sunt evidente. Nu necesită anestezie sau internare în spital, disconfortul pacientului fiind minim. Se poate repeta ori de câte ori este nevoie și are un grad mare de acuratețe, datorită faptului că informațiile sunt disponibile în timp real.
În ce privește durata investigației, trebuie să știi că aceasta variază. O ecografie Doppler la Neuroaxis, de exemplu, poate dura aproximativ 50 de minute, pentru că medicul specialist trebuie să acorde o atenție deosebită unor parametri sensibili, precum cei de structură ai peretelui arterial și a celor de flux vascular. Interpretarea corectă a acestora este esențială în stabilirea diagnosticului.
Așadar, dacă ți-a fost recomandată o ecografie Doppler, nu trebuie să-ți faci griji că ar putea fi dureroasă și nici că va trebui să petreci prea mult timp în spital. În plus, investigația nu necesită o pregătire specială, deși dacă vorbim despre o ecografie în zona abdominală, e recomandat să eviți producerea gazelor intestinale excluzând din dietă, cu câteva zile înainte, fasolea, varza, conopida, broccoli și fructoza.