Parintele psihanalizei

Opera lui a popularizat notiuni ca „inconstient”, „simbolismul viselor”, „mecanisme de aparare” sau „dorinta sexuala”. A influentat pe termen lung literatura, filmul, teoriile marxiste si feministe, critica literara, filosofia si psihologia.

Neurologul austriac Sigismund Schlomo Freud s-a nascut pe 6 mai 1856, in Freiberg, Moravia (teritoriu care acum apartine Cehiei), fiind primul din cei noua copii. Familia Freud locuia intr-un apartament saracacios, dar parintii lui faceau tot posibilul pentru a-l stimula intelectual pe primul lor nascut – a carui inteligenta era evidenta de la o varsta frageda. Sigmund a fost primul in clasa in sase din opt ani de scoala. De la 17 ani a urmat cursurile Universitatii din Viena. In 1886, si-a deschis un cabinet particular specializat in bolile nervoase si s-a casatorit. A experimentat hipnoza pe cei mai isterici pacienti ai sai, dar in final a renuntat la afacere. Freud spera ca cercetarile lui sa furnizeze o baza stiintifica solida pentru tehnica lui terapeutica – psihanaliza. Scopul acesteia din urma era constientizarea gandurilor si sentimentelor ascunse. Freud ii acorda credit pentru descoperirea acestei tehnici lui Joseph Breuer, de la care sustinea ca s-a inspirat. A aflat ca isi poate convinge pacientii sa vorbeasca mai usor daca ii intinde pe o canapea si ii roaga sa-i spuna orice le trece prin minte (procedeu numit asociere libera). Pe langa aceasta tehnica, mai folosea si interpretarea viselor celor tratati. Bazandu-se pe teoria proprie conform careia constiinta exista in straturi si ca visele constituie cea mai buna cale de acces spre inconstient, Freud a dezvoltat topologia psihicului uman in „Interpretarea viselor” (1899).
Dupa ce a trecut de 40 de ani, Freud a dezvoltat numeroase afectiuni psihosomatice si fobii legate de moartea prematura. In aceasta perioada, psihanalistul a inceput o analizare a viselor, amintirilor si personalitatii proprii. Dupa ce a publicat doua volume de succes asupra inconstientului in 1900 si 1901, Freud a fost numit profesor la Universitatea din Viena, unde si-a facut adepti fideli. Nu ii tolera pe colegii de catedra care nu erau de acord cu doctrina lui. Dupa Anschluss-ul nazist, a parasit Austria pentru Marea Britanie, ajutat fiind de pacienta si prietena lui, Printesa Maria Bonaparte. Gestapo-ul l-a fortat sa semneze o declaratie care sa ateste ca a fost tratat cu respect. Freud a scris sarcastic: „Recomand calduros Gestapo-ul tuturor”.
SAMBATA 20.00, VIASAT HISTORY, „Sigmund Freud”