Serialul „Paris Police 1900”, o incursiune în la Belle Époque

Dacă evocarea perioadei numite „la Belle Époque” ne umple azi de nostalgie pentru eleganța și efervescența ei spirituală, Fabien Nury, creatorul serialului „Paris Police 1900”, răstoarnă ingenios această percepție edulcorată, plasându-și povestea într-un Paris frământat și deloc vesel, dar extrem de incitant.

Poliția versus restul lumii

Povestea începe în 1899, când președintele Félix Faure moare de apoplexie la Palatul Elysée, în brațele tinerei sale amante, Meg Steinheil (Evelyne Brochu).

Momentul este uvertura perfectă a unei povești în care intrigile politice se pun la cale în budoare și în lojele teatrelor, iar grupările extremiste se fac auzite violent. Pe fundalul zbuciumat al celebrei afaceri Dreyfus, care a divizat puternic societatea franceză a vremii, poliția pariziană este în plină modernizare, perfecționându-și metodele de anchetă, introducând telefonul în dotările sale și mobilizându-și angajații să rezolve fără reproș crimele senzaționale trâmbițate de presă.

Aflată în centrul poveștii, aceasta urmărește firele unor povești complicate, care încep cu cele mai sordide crime și ajung la personalitățile de vază ale Parisului. Pentru ca ordinea să poată fi restabilită în oraș, însuși șeful Poliției, impunătorul Louis Lépine (Marc Barbé), este rechemat de la pensie.

Chiar atunci, sediul central al instituției este zguduit de tragica descoperire a trunchiului unei femei tinere într-o valiză care plutea pe Sena. Tânărul și ambițiosul detectiv Antoine Jouin (Jérémie Laheurte) începe o investigație de proporții, hotărât să rezolve cu orice preț primul său caz de crimă.

Numai că în umbră acționează versatul ofițer corupt Joseph Fiersi (Thibaut Evrard), care execută fără scrupule cele mai murdare treburi, dar mai ales venalul comisar Puybaraud (Patrick d’Assumçao), avid de putere și în stare de orice josnicie pentru a-i lua locul lui Lépine.

Toți evoluează pe fondul unor extraordinare agitații politice, în care extremiștii frați Jules Guérin (Hubert Delattre) și Louis Guérin (Anthony Paliotti), instigați de mama lor (Anne Benoît), conducătoare a clanului, vor să-și impună convingerile antisemite pe străzile Parisului, chiar înainte ca răsunătorul proces Dreyfus să fie rejudecat.

Ei nu ezită să o coopteze ca informatoare pe frumoasa și abila Meg Steinheil, fosta amantă a președintelui.

Parisul contrastelor dramatice

Este abia începutul unei țesături de intrigi captivante și surprinzătoare, ce conturează un Paris deseori întunecat și morbid, alteori sofisticat și cuceritor, care ne invită în fiecare clipă să-l descoperim.

Construit din secvențe tari, în care predomină accentele naturaliste, „Paris Police 1900” nu se ferește de subteranele orașului, de mahalalele sordide, pe care un personaj de vază le numește „de Ev Mediu”, de cotloanele cele mai mohorâte și periculoase, unde sărăcia, crimele și violența sunt în elementul lor.

Din toate aceste elemente vizuale directe și viscerale, din toată această poveste care depășește cu mult limitele unei simple drame polițiste, se degajă însă un tablou sugestiv și memorabil, dezvăluindu-ne o lume pe care îți trebuie curaj și imaginație să o abordezi.

Este ceea ce reușește cu brio scenariul amplu documentat, care se deplasează amețitor din cele mai joase în cele mai înalte straturi ale societății, dând la iveală josnicia omenească, dar și surprinzătoare momente de grație și poezie.

Cu o atmosferă greu de uitat, povestea din „Paris Police 1900” deschide un veritabil portal în timp spre Parisul budoarelor luxoase, al mobilelor grele, al interioarelor încărcate, catifelelor și parfumurilor opulente.

Beneficiind de o scenografie minuțioasă și de o inspirație debordantă manifestată în cel mai mic detaliu, serialul ne face aproape să inhalăm praful străzilor, să le auzim zarva, să călătorim, practic, în timp, în vremea dantelelor, jabourilor, perlelor și pălăriilor elegante, dar și a înfruntărilor pasionale și violente.

Serialul demontează piesă cu piesă viața Parisului din zorii secolului al XX-lea, stimulându-ne senzorial la fiecare pas, astfel că aproape îi simțim savorile, dar și izurile respingătoare, ca în faimosul „Parfumul”, al lui Patrick Süskind.

După ce pătrundem în saloanele bogate, în care soțiile oamenilor importanți din stat se amuză pe seama bârfelor de salon, în timp ce încearcă senzațiile tari conferite de narcotice sau organizează ședințe de spiritism, ne îndreptăm în viteză spre universul săracilor, unde fiecare blid de mâncare și fiecare strop de speranță sunt obținute deseori cu un preț teribil.

Cercetările polițiștilor prin arhive prăfuite, cu dosare roase de șobolani și prin imobile cu scări scârțâitoare, descinderile la locurile crimelor, măsurătorile antropometrice, prelevarea amprentelor, portretele robot și deducțiile savante, în timp ce această prezență nouă și foarte bizară, telefonul, începe să sune în secție, reprezintă un spectacol în sine.

Nu în ultimul rând, serialul aruncă o privire lucidă asupra condiției umilitoare a femeilor într-o epocă ce aparent le glorifica grația.

De la rafinata Meg Steinheil, obligată de puternicii zilei să devină informatoare, la frumoasa și emancipata avocată Jeanne Chauvin (Eugénie Derouand), care stârnește râsul misoginilor ei semeni doar enunțându-și profesia, condiția pariziencelor în acele vremuri este descrisă cu o precizie frisonantă.

Secretele unei povești spectaculoase

Toată această abordare atât de izbutită a stârnit entuziasmul criticilor, care au apreciat reconstituirea fidelă a epocii, realizarea stilizată și scenariul extrem de bine documentat, care combină cu succes ficțiunea și datele istorice, oferindu-i publicului o delectare completă.

Un merit extraordinar în expresivitatea viguroasă a poveștii îl are, fără îndoială, distribuția perfectă, care însuflețește strălucit toate aceste personaje martore ale unor vremuri complicate.

Tânărul și sensibilul Jérémie Laheurte, cunoscut pentru rolul său din celebrul „La vie d’Adèle” (2013), dar și ca vedetă a pasarelelor de modă, îl transformă pe detectivul Antoine Jouin într-un erou impulsiv și romantic, încăpățânat și loial, care exprimă perfect încărcătura emoțională a poveștii.

Îi dau replica puternicul Thibaut Evrard în rolul necruțătorului Joseph Fiersi, impozantul Marc Barbé în rolul șefului Poliției și excepționalul Patrick d’Assumçao în rolul comisarului Puybaraud.

Prezențele feminine nu sunt deloc mai prejos: excelenta Anne Benoît (pe care am văzut-o în rolul incoruptibilei jurnaliste Fabienne Beriot din „Lupin”) joacă rolul extrem de complicat al mamei Guérin, frumoasa Evelyne Brochu este cinica și irezistibila Meg, iar tânăra Eugénie Derouand o întruchipează perfect pe tânăra avocată aflată în avangarda timpului ei.

Spre bucuria telespectatorilor care vor fi rapid cuceriți de acest palpitant „Paris Police 1900”, creatorul serialului, Fabien Nury, a confirmat că va exista și un sezon doi, la care lucrează deja.

„Sezonul doi se va petrece în 1905, după șase ani de la primul, iar personajele și povestea vor fi în întregime noi”, a declarat originalul scenarist.

Din 7 octombrie, serialul „Paris Police 1900” se va difuza în premieră națională la Focus Sat TV. 

Focus Sat TV este disponibil în toate pachetele TV satelit Acces sau în aplicația Focus Sat cu pachetele TV online Play TV. 

La activarea unuia din cele 2 pachete TV online, Play TV sau Play TV Extra, beneficiezi de 2 luni de vizionare la preț de 1. Convinge-te, testează gratuit aplicația Focus Sat timp de 7 zile.