Serialul „Baron Noir”, portretul politicianului de cursă lungă

de Redactia Tvmania 12 iulie 2021, 09:01

Într-o lume în care thrillerul politic reprezintă un gen tot mai răspândit și mai prizat, miza unei producții precum serialul franțuzesc „Baron Noir” este să iasă din rând. Iar povestea creată de scenariștii Eric Benzekri și Jean-Baptiste Delafon, pe care o vom vedea la Focus Sat TV începând de astăzi, în fiecare luni și joi, la ora 21.30, are toate atuurile pentru a o face.

După producția americană „Culisele puterii”, serialul danez „Borgen” și miniseria britanică „Țintă politică”, franțuzescul „Baron Noir”, regizat de Ziad Doueiri („L’Attentat”) ne propune o altă palpitantă incursiune în politica de azi, cu toate subtilitățile și fațetele sale complicate. Cele opt episoade ale primului sezon debutează în forță, cu acțiunile unui personaj ce dispune de un arsenal perfect pentru terenul minat pe care se desfășoară.

Animat de dorința de a obține tot mai multă putere, politicianul francez Philippe Rickwaert (Kad Merad) nu ezită să folosească orice mijloace pentru a-și controla și manipula adversarii, cu răbdare de păianjen și abilități de profesionist hârșit în toate subterfugiile politicii. Principala sa luptă e îndreptată împotriva nu mai puțin abilului Francis Laugier (Niels Arestrup), cândva prieten și aliat, căruia nu ezită să-i dea cele mai perfide lovituri. Deja deputat și primar al orașului Dunkerque, Rickwaert știe cum să acționeze în cele mai variate situații, iar calmul, cinismul și inteligența sa îl transformă într-un adversar redutabil pentru oricine îi stă în cale. Prinsă în jocul lor periculos, mereu pe muchie de cuțit, este abila Amélie Dorendeu (Anna Mouglalis), al cărei instinct politic e la fel de puternic precum al celor doi politicieni în preajma cărora orbitează și care nu ezită să-și folosească inteligența pentru a rămâne în picioare.

Mica și marea istorie

Deși vehiculează noțiuni vechi de când lumea și politica, deși cuprinde aceleași binecunoscute promisiuni goale și aceleași meciuri cu rezultatul deja decis, povestea din „Baron Noir” se detașează prin montura sa captivantă, care depășește algoritmul obișnuit al unui thriller politic, dar și printr-o rară specie de umor subteran, oportun plasat în cele mai bizare situații. Dincolo de confruntarea mereu surprinzătoare dintre Rickwaert și Laugier, directă sau mediată de presă și anturaj, serialul ne înfățișează mai ales o dramă mereu îmbogățită cu detalii care definesc profilul uman al protagoniștilor. De-a lungul numeroaselor lor bătălii pierdute și câștigate, cei doi politicieni ne duc cu ei printr-un șir de întâmplări care exprimă, de fapt, chiar miza existenței noastre. Scăpate din mână, acestea pot face trecerea de la micile confruntări de orgolii și ambiții din orice luptă politică locală la marile conflagrații care zguduie omenirea. Însuși Rickwaert este cel care evocă acest pericol, într-o rară tresărire de moralitate, atunci când se referă la anul 1932 și la consecințele devastatoare a unei lipse de atenție generale, când toți întorceau capul de la ceea ce conta.

Și chiar dacă de la clasicul „Toți oamenii președintelui” încoace, publicul a învățat oarecum că politica și principiile nu se amestecă decât pe afișele electorale din care aleșii ne zâmbesc fotogenic, întotdeauna există o fărâmă de speranță care duce povestea mai departe. Care le dă oamenilor iluzia că pot contribui la viața cetății, că au o voce demnă de luat în seamă, că nu sunt doar masă electorală de manevră. Tocmai această dimensiune universală face atât de atractive asemenea producții politice, mai ales când sunt structurate pe un scenariu inteligent, cum este cazul aici. Iar pentru ca ecuația să fie completă, ceea ce ne face mereu să empatizăm cu personajele este o distribuție care le dă relief, le face credibilă lupta și captivante încercările.

Actorie de clasă

Apreciatul actor franco-algerian Kad Merad, laureat cu premiul César în 2007 pentru puternica dramă „Nu-ți face griji pentru mine” / „Je vais bien, ne t’en fais pas” (2006), pe care l-am văzut și la Diva în serialul „Căpitanul Marleau” / „Capitain Marleau”, a fost nominalizat la premiul Globul de Cristal din Franța, la premiul internațional Emmy și la Veneția TV Award pentru rolul de aici. Atent la fiecare nuanță a personajului său, el îl transformă pe Philippe Rickwaert în axul de forță al poveștii, dozând subtil amestecul de calități și defecte, de slăbiciuni și îndemânări care separă învinșii de învingători pe terenurile mișcătoare ale politicii. În interpretarea sa, Rickwaert devine un erou imperfect, dar pasionant și carismatic, care cade mereu în picioare, căruia vrem să-i aflăm povestea și să-i surprindem neobișnuitele resorturi interioare.

Unul dintre cei mai interesanți și sofisticați actori francezi de teatru și film, Niels Arestrup este un spectacol în sine prin fiecare apariție. Rolurile sale, precum cel al generalului von Choltitz din „Diplomație” (2014) sau cel al bogatului și neîndurătorului Marcel Péricourt din splendidul „La revedere acolo sus” / „Au revoir là-haut” (2017), au revelat un actor cu o forță și o prestanță care îl fac să confiște toate scenele în care apare. Câștigător a trei premii César (pentru „Și inima mi se opri în loc” / „De battre mon coeur s’est arrêté”, „Un profet” / „Un prophète” și „Ministrul francez” / „Quai d’Orsay”) și nominalizat la încă trei (pentru „L’homme qui voulait vivre sa vie”, „La revedere acolo sus” și „Diplomație”), actorul susține aici încă un recital de forță, transformându-și personajul într-o apariție magnetică și memorabilă.

Philippe Rickwaert (Kad Merad, dr.) și Francis Laugier (Niels Arestrup) sunt așii jocurilor de putere din „Baron Noir”

Anna Mouglalis, a cărei apariție în rolul titular din „Coco Chanel și Igor Stravinsky” (2009) rămâne, probabil, cea mai sofisticată versiune a celebrei creatoare, are o finețe aparte și o subtilitate a interpretării care n-au trecut neobservate nici în „Romanzo criminale” (2005), regizat de Michele Placido, nici în incitantul „Gainsbourg (Vie héroïque)” (2010), unde a jucat rolul celebrei Juliette Gréco. Criticii francezi au nominalizat-o pentru două sezoane ale serialului de față, apreciind apariția sa elegantă și nuanțată în rolul unei politiciene frumoase și inteligente, care trebuie să supraviețuiască printre cei mai duri adversari.

Politiciana Amélie Dorendeu (Anna Mouglalis) cunoaște prea bine regulile lumii politice, în care sub zâmbete se ascund pumnale

Alături de ei, distribuția excelentă, completată de Astrid Whetnall în rolul devotatei consiliere Véronique Bosso, de Hugo Becker (Cyril Balsan), Philippe Resimont (Daniel Kalhenberg) și de tânăra Lubna Gourion în rolul lui Salomé, fiica lui Philippe Rickwaert, dă viață unei povești care ocolește stereotipurile și impune cu putere una dintre multiplele oglindiri ale lumii în care trăim, una dintre cele mai precise și generatoare de întrebări incomode.

Focus Sat TV devine un nou canal TV format dintr-un mix de informații și conținut de divertisment de calitate, care este disponibil tuturor clienților Focus Sat.

Focus Sat TV este inclus în toate pachetele tv satelit Acces și în pachetele TV Online Play TV, fără costuri suplimentare.

Cei care nu sunt clienți pot viziona noul conținut de la Focus Sat TV live sau on demand prin aplicația Focus Sat, gratuit timp de 7 zile, activând unul din pachetele Play TV sau Play TV Extra.

Focus Sat TV