În distribuția de acum îi veți întâlni pe Irina Movilă, Natalia Călin, Rodica Ionescu, Claudiu Bleonț, Gavril Pătru, Emilian Oprea, Marius Rizea / Ionuț Toader, Mihai Munteniță, Mihai Calotă şi Ciprian Nicula – faţă în faţă cu personajele lui Caragiale, adică lumea lui şi a noastră, cu măşti şi fără, o lume fără prea multe nuanţe, aproape strivită de dureri cu dus-întors, animată doar de patimi, frici şi răzbunare.
S-ar crede că Alexandru Dabija îl „citește” pe Caragiale în „altă” cheie. În fapt, îl privește lăuntric, și ceea ce vede îi place. Iar cu ceea ce-i place se identifică.
Un Caragiale lucid și cinic până la cruzime cu eroii săi, latură pe care Dabija o exploatează cu mult interes în montările sale. Să ne amintim şi precedenta montare a sa,de la Naţional, cu „Două loturi” (!), spectacol ce s-a bucurat, în anul aniversar Caragiale 2012, de cronici elogioase, interpretări atente, câteva premii şi participări la festivaluri importante.
O cutremurătoare viziune a vidului și deriziunii umane contemporane ne propune și cu „D-ale carnavalului”; montare modernă și fidelă textului caragialian, de un umor care nu mai e binevoitor, ci mai degrabă vitriolant.
Un spectacol provocator a cărui estetică se apropie de cea a filmului mut, care scoate la lumină cu mijloace realiste absurdul condiţiei umane.
Ansamblul scenografic (decorul Raluca Alexandrescu; costumele Liliana Cenean) și mișcarea scenică (Florin Fieroiu) surprind întreg mecanismul acestei comedii clasice „alb-negru” în care sunt prinse ca într-o morișcă destinele personajelor-fantoșă „ambetate” de gândul răzbunării în propria lor țopârlănie și imbecilizare.
Prin „D-ale carnavalului”a lui Alexandru Dabija asistăm la un carnaval al mizeriei, golului și nimicniciei.