“Am pornit de la premisa că regimul coercitiv al acelor ani a dezvoltat în rândul tineretului de atunci o formă de revoltă insolită: distracția ca protest anti-sistem. În absența filmelor, a programelor TV, a muzicii “străine” sau a unor reale perspective profesionale, tinerii acelor ani socializau în spații improprii sau neconvenționale, dar cu o frenezie si o defulare de vitalitate pe care cluburile “de fitze” din ziua de azi nu le cunosc. Spațiul care adună toate aceste energii este, în propunerea mea, un cămin studențesc. Dar unul special – nu acele “campusuri socialiste” ce îngrămădeau, ca într-un stup de albine, mii de politehniști. E vorba de un spațiu mai redus ca dimensiuni, un imobil de început de secol XX ce primeste funcția de “Cămin al Facultătilor de Arte din București”. Aici, studenți la Arte Plastice, Conservator, Litere, Teatru, Film sau Arhitectură, proveniți din diverse regiuni ale țării, își desfașoară o viață privată “la comun” și visează la cariere strălucite si recunoaștere internațională. Ei sunt “pensionarii”. Pe lângă ei roiesc diverși bucureșteni, în general colegi de an cu primii, în căutarea unui mod de a-și petrece sâmbată seara altfel decât stând acasă, claustrați într-un oraș care trage heblul peste tot ce ar putea însemna bună dispoziție.”, spune Nae Caranfil despre producție.
Anii de Sâmbătă Seara este primul episod dintr-o serie de 12, pe care producătorii își propun să le realizeze astfel încât să portretizeze cât mai bine imaginea personală asupra ultimilor 10 ani de comunism din țara noastră.
Sâmbătă seara de la 22:00, telespectatorii vor ajunge înapoi în timp, în 1980, alături de Ovidiu, student în anul întâi la Filologie, care este invitat pentru prima dată la un chef în clubul căminului Facultăților de Arte. De aici pornește toată povestea și aventurile personajelor pentru a satisface o obsesie: cumpărarea primului album Pink Floyd – The Wall din România de la un bișnițar.