Cum devii un simbol al fotbalului la nivel global? Iei cu asalt o Cupă Mondială când ai deja 38 de primăveri, apoi îţi sărbătoreşti golurile în cel mai încântător mod: dansând! Camerunezul Roger Milla aşa a reuşit.
George Weah, Didier Drogba, Samuel Eto’o, Emmanuel Adebayor. Aceştia sunt doar câţiva dintre marii atacanţi africani ai ultimilor 20 de ani, staruri la nivel global şi protagonişti la câteva dintre cele mai mari cluburi din Europa. Niciunul dintre ei, însă, nu poate pretinde că a deschis drumul pentru fotbaliştii de pe „Continentul negru”. Această onoare îi revine unui jucător din Camerun care a intrat în atenţia microbiştilor din toată lumea la „frageda” vârstă de 38 de ani! Numele lui Roger Milla, căci despre el este vorba, e de tristă amintire pentru fanii României care au urmărit meciurile de la Cupa Mondială din 1990, la care atacantul african a devenit un star la o vârstă la care alţi fotbalişti s-au retras de mult.
În timp ce juca în campionatul francez, Milla a debutat la naţionala Camerunului în 1978, când avea deja 26 de ani. Prima apariţie la o Cupă Mondială a sărbătorit-o la 30 de ani, în 1982, iar după Olimpiada de Vară din 1984, din Los Angeles, fotbalistul a pus ghetele în cui în 1987, retrăgându-se în insula Réunion, din Oceanul Indian.
Acesta ar fi fost, în alte circumstanţe, finalul carierei lui Milla, respectabilă dar în niciun caz memorabilă. Un telefon de la preşedintele Camerunului de la acea vreme, Paul Biya, a schimbat, însă, totul.
Când turneul din Italia, Coppa del Mondo 1990, bătea la uşă, şeful statului african s-a gândit că echipa Camerunului ar avea nevoie de Milla şi s-a hotărât să-l convingă pe acesta să renunţe la retragere şi să mai dea o şansă fotbalului. Atacantul n-a fost prea greu de convins şi s-a decis să se alăture cauzei “leilor neîmblânziţi”. Restul, cum se spune, e istorie.
Milla a marcat de patru ori în Italia, sărbătorind fiecare gol cu o secvenţă de dans în jurul steagului de la colţul terenului, care a devenit legendară. Pe lângă cele două goluri înscrise împotriva României, în faza grupelor, el a mai punctat de două ori cu Columbia, în prelungirile optimilor de finală. A doua reuşită a rămas în istorie – Milla a reuşit să-l deposedeze pe portarul columbian Rene Higuita, care ieşise la 30 de metri de propria poartă, apoi a îndeplinit o simplă formalitate, dansând apoi exuberant spre victorie. Încă e imposibil de calculat câţi fotbalişti au fost inspiraţi de acest mod de celebrare a golurilor.
La 38 de ani, camerunezul era vedeta mondialului, iar Camerunul devenea prima echipă africană care ajungea până în sferturile de finală ale competiţiei. Milla a fost la un pas de a-i duce pe “lei” până în semifinale, după ce a pus o pasă decisivă şi o scos un penalty în meciul cu Anglia, însă britanicii au revenit în cele din urmă.
Cu un astfel de “cântec de lebădă”, orice fotbalist şi-ar fi luat adio împăcat de la sportul-rege. Nu şi eroul acestei poveşti. În 1994, la Cupa Mondială din SUA, antrenorul Henri Michel a pariat pe un Roger la 42 de ani. Milla a devenit, astfel, cel mai bătrân jucător din istoria Cupei Mondiale, însă Camerunul nu a mai putut repeta performanţele eroice de la CM 1990, fiind eliminată dintr-o grupă dificilă, cu Brazilia, Suedia şi Rusia. Milla tot a apucat să-şi mai facă o dată de cap, înscriind în meciul cu Rusia pentru a-şi asigura şi titlul de cel mai bătrân marcator din istoria competiţiei.
Dacă vă aşteptaţi să citiţi despre momentul în care venerabilul fotbalist s-a hotărât, în sfârşit, să se retragă, mai aşteptaţi puţin. E drept, Milla nu mai jucat şi la Cupa Mondială din 1998, dar primăvara anului 1996 îl găsea tot pe teren, în echipa clubului indonezian Pelita Jaya. Oficialii echipei asiatice desfăşuraseră o campanie de marketing fotbalistic, adunând mari fotbalişti aflaţi la apusul carierei la jumătatea anilor ’90, aşa că Milla a ajuns coechipier cu legendarul atacant argentinian Mario Kempes!
După retragere, la “doar” 45 de ani, Roger Milla a devenit un ambasador pentru diferite cauze caritabile din Africa natală. Recunoaşterea carierei sale a venit mai întâi în 2004, când cel mai bun fotbalist din istorie, brazilianul Pelé (foto), l-a inclus pe lista aniversară a celor mai buni 125 de fotbalişti în viaţă, cu ocazia centenarului FIFA. Doi ani mai târziu, Federaţia Africană de Fotbal l-a votat pe Milla drept “Fotbalistul secolului”, în dauna egiptenilor Mahmoud El Khatib şi Hossam Hassan.