Timp de aproape un deceniu, Mariah Carey, Whitney Houston si Celine Dion au „produs” pe banda rulanda balade pline de „simtire”, ce au fost apreciate de public. La inceputul anilor 2000 moda s-a schimbat si aceste dive au aparut intr-un fel desuete si lipsite de substanta. Melodiile lor construite pe tonalitati inalte pentru a le pune in evidenta vocile de privighetori, cu versuri incarcate la propriu de sentimentalism si un gust dulceag, nu mai convingeau ca inainte. Sigur, trend-urile se schimba peste noapte si nu e usor sa tii pasul cu ele sau sa le anticipezi. Madonna este un as al „reinventarii”, dar o ajuta si natura ei cameleonica si flexibila – de aceea, fiecare ipostaza pe care o adopta pare credibila. Whitney a mizat pe ajutorul lui Wyclef Jean si pe farmecul lui Enrique Iglesias pentru a se mentine in topuri inainte de intra intr-un haos total, cauzat de consumul de droguri, Mariah Carey a fost ridiculizata o vreme inainte de a da lovitura din nou cu „The Emancipation of Mimi” (2005), iar Celine Dion nu a convins deloc cu discurile sale dance-pop „A New Day Has Come” (2002) si „One Heart” (2003), despre care revista „Rolling Stone” a spus ca suna banal. Celine Dion a fost inspirata atunci cand a decis sa accepte contractul pentru patru ani la Caesars Palace in Las Vegas, intr-un moment nu foarte magulitor pentru ea pe plan profesional. Cinci zile pe saptamana artista a cantat in fata a unei arene cu 4000 de locuri, construite special pentru ea, in cadrul unui show extravagant ce combina dansul, muzica si efecte vizuale speciale. In ciuda pretului piperat, biletele s-au vandut in avans.