Cu o avere estimată la 25 de milioane de euro, Ducele de Edinburgh a fost cel mai longeviv prinț consort din istoria Angliei, iar moartea sa a dus în atenția presei speculații privind sumele pe care le vor primi moștenitorii. Totul se va clarifica, cel mai probabil, abia peste cel puțin 90 de ani, când testamentul prințului Philip va fi făcut public.
Testamentul prințului Philip, duce de Edinburgh, care a murit pe 9 aprilie la vârsta de 99 de ani, va rămâne secret cel puțin 90 de ani, informează BBC. Decizia îi aparține Înalții Curți, pentru a proteja „demnitatea şi permanenţa” Reginei Elisabeta a II-a.
Mai precis, este vorba despre o convenție veche de 100 de ani ca, după moartea unui membru de rang înalt al familiei regale, să fie cerut curții de justiție să sigileze testamentul acestuia. Ce presupune acest lucru? Spre deosebire de majoritatea testamentelor pentru care este permis probatoriu, documentul nu va fi făcut public. Peste 90 de ani, va exista un proces privat în care va fi decisă desigilarea lui.
În luna iulie, a avut loc, tot în privat, audierea pentru cererea de sigilare, care a fost susţinută de Sir Andrew McFarlane, judecător de rang înalt. El a ascultat pledoariile avocaţilor care reprezintă moştenirea ducelui, a procurorului general, a principalului consultant legal al Guvernului şi a publicat decizia joi.
În calitate de preşedinte al Family Division of the High Court, Sir McFarlane este custodele unui seif care conţine mai mult de 30 de plicuri, fiecare cuprinzând testamentul sigilat al unui membru decedat din familia regală.
Judecătorul a precizat că nu a văzut testamentul prinţului Philip şi că nici nu ştie ce conţine acesta, în afară de data executării şi identitatea executorului desemnat.
Primul membru al familiei al cărui testament a fost sigilat de Curte a fost prinţul Francis de Teck, fratele mai tânăr al reginei Mary, care a murit în 1910. Cele mai recente plicuri adăugate sunt documentele Reginei Mamă şi ale Prinţesei Margaret, sora reginei Elisabeta a II-a, care au murit în anul 2002.
Peste 90 de ani, fiecare testament va putea fi deschis şi examinat de avocatul monarhului, gardianul Arhivelor Regale, de procurorul general şi de orice reprezentant personal existent al decedatului. Ei vor decide dacă testamentul va fi făcut public la acel moment, însă McFarlane a adăugat că unele testamente regale e posibil să nu fie publicate vreodată, nici măcar parţial.
Deși avocatul reginei şi procurorul general au cerut ca testamentele să fie sigilate timp de 125 de ani, judecătorul a declarat că 90 de ani reprezintă un timp suficient, iar riscul de intruziune în viaţa privată a membrilor familiei regale va fi redus substanţial.
Excepția de la regulă o face Diana, preințesa de Wales. Spre deosebire de ceilalţi membri ai familiei regale, testamentul ei a fost publicat la scurt timp după deces, în 1997, dezvăluind că mare parte din averea sa urma să fie ţinută într-un fond pentru fiii ei, până ce urmau să împlinească vârsta de 25 de ani.
Prințul Philip a lăsat moştenitorilor săi un patrimoniu personal estimat la aproape 25 de milioane de euro, potrivit Celebrity Net Worth, în timp ce alte surse o estimează la 12 milioane de euro, mai scrie sursa citată.
O parte din această avere provine din alocaţia anuală din partea parlamentului, de peste 400.000 de euro pentru îndeplinirea îndatoririlor publice. Alocaţia a fost plătită din banii contribuabililor, iar prinţul Philip a primit-o până când a renunţat la funcţiile sale, în 2017, la vârsta de 96 de ani.