Tipuri de aritmii cardiace și simptomele lor

Aritmia cardiacă este termenul medical pentru un ritm cardiac anormal, neregulat. Aritmiile cardiace survin atunci când semnalele electrice care coordonează bătăile inimii nu sunt generate sau transmise corect, lucru care face ca inima să bată prea lent (bradicardie), prea rapid (tahicardie) sau neregulat [1]. 

Clasificarea aritmiilor cardiace

Aritmiile cardiace se clasifică în funcție de frecvența cardiacă și de zona în care e declanșată modificarea de ritm.

• Aritmiile supraventriculare sunt generate în atrii;
• Aritmiile ventriculare sunt generate in ventricule;
• Bradiaritmiile reprezintă o reducere a frecvenței cardiace provocată de o problemă la nivelul sistemului conducător al inimii: nodul sinoatrial, nodul atrioventricular sau rețeaua Purkinje [2]. 

Aritmii supraventriculare

Aritmiile supraventriculare sunt generate în atrii și includ următoarele tipuri:

• Tahicardia supraventriculară paroxistică – un ritm cardiac rapid la nivelul atriilor. Acest tip de aritmie începe și se sfârșește brusc;
• Tahicardia atrială;
• Fibrilația atrială – o aritmie foarte frecventă determinată de un număr mare de impulsuri generate la nivelul atriilor, care împiedică o contracție organizată a acestora;
• Flutterul atrial – o aritmie determinată de existența unor circuite rapide la nivelul atriilor [3]. 

Aritmii ventriculare

• Contracțiile ventriculare premature – Contracții cardiace suplimentare, declanșate mai devreme decât ar trebui, la nivelul ventriculelor. În general sunt asimptomatice sau nu necesită tratament. Sunt frecvente și legate de stres, exces de cofeină sau nicotină și de exercițiul fizic. Pot fi accentuate de patologia cardiacă sau de dezechilibrele hidro-minerale;
• Tahicardia ventriculară – un ritm cardiac rapid, generat la nivelul ventriculelor. Frecvența crescută a contracțiilor ventriculare împiedică umplerea adecvată cu sânge a ventriculelor, astfel încât eficiența funcției de pompă cardiacă scade;
• Fibrilația ventriculară – ventriculele primesc numeroase impulsuri electrice de intensitate redusă care le împiedică să se contracte puternic și organizat. Este o urgență medicală în cazul căreia se impune resuscitare cardio-pulmonară și defribilare urgentă;
• Prelungirea intervalului QT – nu este o aritmie în adevăratul sens al cuvântului, dar predispune la apariția aritmiilor [4]. 

Bradiaritmii

Bradiaritmiile sunt determinate de obicei de probleme ale sistemului conducător al inimii. Din această categorie fac parte:

• Disfuncția de nod sinusal
• Blocul cardiac – o întârziere sau blocare totală a impulsului electric în momentul transmiterii sale de la atrii la ventricule [1]. 

Simptomele aritmiilor cardiace

Unele aritmii sunt silențioase, ceea ce înseamnă că nu determină nici un fel de simptome. E posibil ca ele să fie diagnosticate accidental în timpul unui consult medical de rutină sau pentru o altă problemă.

Atunci când aritmiile sunt simptomatice, ele pot determina:

• Palpitații – senzația unei bătăi cardiace ratate, sau a unei fluturări la nivelul inimii, descrisă de unii pacienți ca și sum inima s-ar împiedica
• Bătăi puternice în piept
• Amețeală sau senzație de leșin
• Dificultăți de respirație
• Disconfort la nivelul pieptului
• Slăbiciune sau oboseală extremă
• Anxietate
• Transpirații
• Sincopă (leșin) [3]. 

Ce complicații pot determina aritmiile?

Complicațiile care pot surveni consecutiv aritmiilor depind de tipul de aritmie identificat. Cele mai frecvente sunt atacul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și moartea subită.

Artimiile cardiace se asociază unui risc crescut de formare a trombilor de sânge, care pot circula până la vasele mici din creier, unde pot determina un atac vascular. Anticoagulantele pot diminua acest risc, dar necesitatea tratării aritmiei se menține [1]. 

Cum pot fi prevenite aritmiile?

Există o mulțime de modificări ale stilului de viață care contribuie la prevenirea aritmiilor:

• O alimentație sănătoasă
• O viață activă
• Menținerea unei greutăți normale
• Renunțarea la fumat
• Limitarea consumului de cafea și alcool
• Reducerea stresului
• Administrarea medicamentelor conform recomandărilor medicului [4]. 

Cum se diagnostichează aritmiile?

Aritmiile pot fi identificate și în momentul examenului clinic, dar cauza lor nu poate fi determinată numai prin auscultație, prin urmare medicul îți va recomanda o serie de investigații suplimentare neinvazive:

• Ecocardiografia presupune utilizarea unor electrozi pentru înregistrarea activității electrice a inimii
• Monitorizarea Holter reprezintă o ecocardiografie efectuată pe durata a 24 de ore sau mai mult, care permite monitorizarea inimii în timpul activităților zilnice normale
• Ecocardiografia este o ecografie cardiacă ce permite recrearea unei imagini a dimensiunilor, structurii și mișcărilor cardiace
• Testul de efort se bazează pe observația că unele aritmii sunt accentuate de efortul fizic, prin urmare activitatea cardiacă a inimii este monitorizată în timp ce pedalezi pe o bicicletă de fitness sau în timpul mersului pe bandă [2]. 

Sănătatea cardiacă este esențială pentru o viață lungă și împlinită, prin urmare nu ezita să te programezi la consultul anual la medicul cardiolog. E mai bine să previi decât să tratezi, dar e și mai important să poți trata la timp orice disfuncție identificată. 

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-arrhythmia/diagnosis-treatment/drc-20350674 
2. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16749-arrhythmia
3. https://stanfordhealthcare.org/medical-conditions/blood-heart-circulation/arrhythmia/types.html 
4. https://www.medicalnewstoday.com/articles/8887