Regizorul Tudor Giurgiu a aniversat 50 de ani pe 20 iunie, și de aceea îi este dedicată deja tradiționala Noapte albă a filmului românesc de pe TVR 3. În cadrul acesteia, sâmbătă spre duminică, vor fi difuzate pelicule celebre, care au făcut istorie, cum ar fi comedia “Despre oameni și melci” sau drama “Legături bolnăvicioase”, îndrăzneț studiu al unui “threesome”, la vremea când a fost făcut.
Seria “Noaptea albă a filmului românesc” este prezentată de canalul TVR 3 în ultima noapte de sâmbătă spre duminică a fiecărei luni (n.r- ediția curentă – 25/26 iunie) și este dedicată câte unui nume deja cunoscut și prestigios din tânăra generație de regizori de cinema români.
După alte nume celebre de cineaști, precum Marian Crișan sau Adina Pintilie, îi vine rândul și regizorului Tudor Giurgiu, născut în 1972 în municipiul Cluj-Napoca. Giurgiu a împlinit 50 de ani pe 20 iunie, și este și acesta un motiv pentru care îi este dedicată retrospectiva televizată, intitulată de altfel “Tudor Giurgiu – 50 de ani de viață”.
Tudor Giurgiu este unul dintre numele-cheie ale noii generații de regizori români afirmată post-2000, așa-numitul “noul val”, așa că alegerea acestuia pentru omagiere este perfect justificată.
În plus, lui i se datorează celebrul Festival Internațional de Film Transilvania (TIFF), inițiat în 2002 în orașul său natal, Cluj-Napoca, și al cărui director este, așa că programarea retrospectivei chiar în weekendul în care se încheie ediția 21 a festivalului este extrem de binevenită.
Giurgiu este autorul unor filme celebre, care au făcut istorie, știind să îmbine, de-a lungul carierei sale, “comercialul”, divertismentul de bună calitate, cu profunde aspecte social-politice, precum în legendara comedie “Despre oameni și melci”, din 2012.
Totodată, el este autorul unui film politic extrem de “curajos” și necesar: “De ce eu?”, în 2015, film care practic a prevăzut și a avertizat asupra tentativei, desfășurate în următorii ani, de capturare a statului român de către forțe corupte și neocomuniste, personificate de figuri jalnice precum Ponta (vizat direct în film) sau Dragnea.
Poate că Giurgiu este mai departe de subtilitățile stilistice și de limbaj cinematografic, care au asigurat faima și succesul în străinătate ale colegilor săi din Noul Cinema Românesc (NCR). Încearcă așa ceva în recentul său film, “Parking”, cu un succes parțial.
Este nevoie însă totdeauna de astfel de cineaști onești, corecți și, cum spuneam, “curajoși”, de nivelul mediu, dar solid, al unei cinematografii. Dacă l-am fi avut în cantitatea necesară, în comunism și în post-comunism, cinematografia românească ar fi arătat cu totul altfel.
În plus, să nu uităm, Tudor Giurgiu este, prin compania sa Libra Films, un producător de film extrem de prolific și de valoros (ca și soția sa, Oana Bujgoi-Giurgiu, producător de cursă lungă, dar și ea un regizor de film documentar foarte bun).
Pe lângă cele 9 filme (scurtmetraje, documentare și lungmetraje) semnate ca regizor, nu mai puțin de 45 de titluri îl au pe Tudor Giurgiu pe generic ca producător. Exemple recente: celebrul “Moromeții 2” (2018) al lui Stere Gulea sau “Cinema, mon amour”, documentarul din 2015 al premiatului la Cannes anul acesta Alexandru Belc (pentru lungmetrajul “Metronom”), ceea ce arată “ochi bun” pentru depistarea tinerilor cineaști de viitor.
Ca de obicei, Noaptea albă a filmului românesc este una “maraton”, durând de la ora 22.00 a serii de sâmbătă, până duminică dimineața, la ora 6.00. După “tradiționalul” interviu cu cineastul omagiat (în durată de o jumătate de oră), începe nu cu unul din filmele menționate mai sus, ci cu un scurtmetraj: “Superman, Spiderman sau Batman”, din 2011, impresionanta călătorie a unui băiețel de 5 ani, alături de tatăl său, având ca scop să-și salveze mama bolnavă de inimă.
Primul lungmetraj difuzat, de la ora 22.40, este cel mai recent al regizorului: “Parking” (2019), cu Mihai Smarandache în rolul principal, povestea unui român emigrant în Spania (atenție, una dintre scene, cea “cheie”, are loc în noaptea solstițiului de vară, Noaptea de Sânziene, cum îi spunem noi, care tocmai a trecut și anul acesta!).
Urmează, la ora 0.35, comedia deja clasică “Despre oameni și melci”, despre “avatarurile” muncitorilor de la fabrica ARO din Câmpulung Muscel, prin 1992, muncitori care, amenințați cu șomajul, sunt nevoiți să-și vândă sperma occidentalilor. Andi Vasluianu și Monica Bîrlădeanu fac un cuplu de invidiat în acest film.
Comedia cu accente sociale este completată, de la ora 2.15, de scurtmetrajul “Popcorn Story”, din 2001, un omagiu postmodern adus cinemaului și vizionării de filme. Ora 2.30 este o oră destul de târzie pentru ca pudibonzii să se fi culcat, iar ceilalți să vizioneze debutul în lungmetraj din 2006 al cineastului, “Legături bolnăvicioase” (ecranizare după un roman de Cecilia Ștefănescu).
Nu-i chiar cel mai reușit film al lui Giurgiu, are multe stângăcii, atât de scenariu, cât și în realizare, dar în timp a căpătat dimensiuni de cult… “bolnăvicios” (prezența, în rolurile principale a doi frați incestuoși, a lui Tudor Chirilă și a Mariei Popistașu nu-i, probabil, străină de acest fapt).
În sfârșit, de la ora 3.55, cinefilii hardcore pot viziona “De ce eu?” (2015), film care, cum spuneam, face cinste filmografiei lui Tudor Giurgiu. În rolurile principale strălucesc efectiv Emilian Oprea, consacrat de acest film, și versatul Mihai Constantin.
“Este poate cel mai bun film al lui Tudor Giurgiu și constituie, în orice caz, un exemplar act de conștiință al încă tânărului regizor”, scriam mai demult despre acest film.