Homepage  / Știri

Unde și-au căutat românii informația în prima zi de conflict Rusia – Ucraina

Unde și-au căutat românii informația în prima zi de conflict Rusia - Ucraina
4

de Andrei Chirica,

Rusia a atacat Ucraina, ieri, 24 februarie, o acțiune militară fără precedent în Europa de la cel de-al doilea război mondial. De la primele ore ale dimineții românii au vrut să afle ce se întâmplă în țara vecină.

Conform datelor SATI, instituția care monitorizează și validează datele de trafic din România, pe primele locuri în preferințele românilor s-au situat site-urile televiziunilor: Digi 24, Pro TV și Antena 1.

Astfel, pe primul loc, după numărul clienților unici, s-a situat Digi24.ro, care anul trecut a înregistrat zilnic peste 1 milion de clienți unici care au citit măcar o dată o știre de pe site. Pe locul 2, s-a aflat site-ul celor de la Pro TV, respectiv stirileprotv.ro, care a realizat un salt spectaculos ieri, urcând 4 locuri față de ziua precedentă. Pe locul 3 în preferințele românilor s-a situat site-ul celor de Antena 1, respectiv observatornews.ro.

Clasament SATI pentru 24 februarie 2022, după nr. de clienți unici*

  1. digi24.ro – 1.968.412 clienți unici
  2. stirileprotv.ro – 1.370.840 c.u
  3. observatornews.ro – 928.421 c.u
  4. hotnews.ro – 927.931 c.u
  5. playtech.ro – 854.372 c.u
  6. libertatea.ro – 844.057 c.u
  7. adevarul.ro – 839.314 c.u
  8. mediafax.ro – 747.963 c.u
  9. romaniatv.net – 704.855 c.u
  10. g4media.ro – 661.029 c.u

Notă:

SATI a comunicat astăzi partenerilor săi că datele aferente zilei de 24 februarie sunt incomplete din cauza unei probleme tehnice ce afecteaza toate site-urile masurate prin înregistrarea partiala a datelor.

Menționăm că fiecare site din România nu se bazează exclusiv pe datele furnizate de SATI, ci ca sistem de monitorizare se folosește generalizat tool-ul celor de Google, respectiv Google Analytics. Prin urmare, din statisticile consultate de noi ar fi vorba despre o marjă de eroare de +/- 5%, iar clasamentul zilnic nu ar trebui să sufere modificări.

De unde s-au informat românii despre conflictul Rusia – Ucraina

Ca o primă concluzie pe care o putem observa pe baza datelor de mai sus este că românii au citit preponderent site-urile televiziunilor mari din România, ca Pro TV și Antena 1 sau Digi 24. Fiind urmate de de site-urile generaliste de știri: hotnews.ro, libertatea.ro, g4media.ro, mediafax.ro. O surpriză în topul zilnic o reprezintă clasarea pe locul 10 a site-ului televiziunii de știri România TV, cunoscută fiind apetența pentru știrile senzaționale a postului de la Casa Presei Libere. Nu același lucru se poate spune despre site-ul Antenei 3 sau Realitatea. Antena3.ro a fost citită de doar 471.452 de români, clasându-se pe locul 15, iar realitatea.net nu mai figurează pe SATI.

Date SATI 24 februarie 2022

Ce au căutat românii pe Google în prima zi a conflictului Rusia – Ucraina

Pe de altă parte, datele oferite de Google aferente zilei de ieri sunt interesante prin prisma interogărilor realizate de români în căutarea de informații despre ce se întâmplă în țara vecină. După cum o să observați în imaginea pe care o punem la dispoziție mai jos, românii au căutat informații cât mai fidele și corecte despre situația din Europa de Est. Într-o lume a fake news-ului au căutat direct pe Google site-urile televiziunilor Digi 24 și Pro TV (stirileprotv.ro), dar și alte surse considerate mai sigure și credibile: BBC News și CNN.

google-1Icon photoVEZI  GALERIA FOTOPOZA  1 / 4

Cum poți evita fake news-ul

Pentru o informare corectă și a evita zgomotul produs de social media, specialiștii recomandă următoarele:

  1. Păstrează o distanță critică în fața oricărei informații pe care o primești mai ales în cazul situațiilor care nu pot fi verificate, atunci când evenimentele despre care citești nu îți sunt cunoscute.
  2. Păstrează-ți reacțiile emoționale sub control – una dintre caracteristicile unui fake news este tocmai apelul pe care îl face la o emoție cum ar fi frica, furia, compasiunea, etc.
  3. Concentrează-te pe modul în care interpretezi informația – accesează puncte de vedere diferite, din mai multe surse, pentru a putea beneficia de o informație cât mai completă.
  4. Verifică credibilitatea sursei și modul în care este prezentată informația. O știre credibilă prezintă întotdeauna o mulțime de fapte, citate ale experților, statistici, declarații oficiale, etc.
  5. Nu orice imagine reprezintă adevărul. Alăturarea unei imagini sugestive la un articol despre un anumit eveniment, are menirea de a impresiona cititorul,  de a genera un anumit comportament, o anumită reacție emoțională. Poți folosi pentru verificare opțiunea de căutare inversă a imaginii oferită de Google.
  6. Nu fi niciodată sigur 100%.

Într-un interviu, acordat revistei Capital Cultural, Alina Bârgăoanu – autoarea volumului #Fakenews. Noua cursă a înarmării, profesor universitar și membru al Grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false si a dezinformării din mediul online, inițiat de Comisia Uniunii Europene, spune ce putem face pentru a contracara dezinformarea din mediul digital:

„Scepticismul emoțional; prudența în fața temelor cu potențial de polarizare; prudența în fața clasificărilor binare, în tușe groase, definitive.

Și, dacă vreți, chiar puțină modestie: în definitiv, atunci când parcă ne vine să distribuim mai departe un conținut care clar mizează pe implicarea noastră emoțională, care să pună în mișcare și mai multe emoții, și mai multă indignare, și mai multă furie, am putea să ne întrebăm: în ce calitate o fac?

Sunt cumva jurnalist de profesie sau expert ca să pot verifica informațiile, pentru a mă pronunța asupra lor? Nu cumva mă depășește subiectul? Mă pot plasa dincolo de experiențele personale, posibil chiar frustrările personale, pentru a înțelege cât de cât un subiect mai complex, un subiect care nu mă vizează doar pe mine, ci pe alte mii, sau chiar sute de mii de alți oameni?

Eu pot înțelege că, pentru unii oameni, prezența pe platformele digitale este singura formă de exprimare, de unde și un titlu din carte – “Distribui, deci exist!”. Cu cât conștientizăm că propriul nostru comportament pe platformele digitale este un factor de amplificare, de rostogolire a dezinformării, cu atât ne vom putea pune la adăpost de asalturi informaționale, cruciade digitale și vârtejuri emoționale.”

Urmărește-ne pe Google News

Lasă-ne emailul tău ca să-ți trimitem zilnic cele mai importante articole scrise de jurnaliștii TVMANIA

Abonează-te
buton